Chiar daca unii brokeri spun ca acum este timpul achizitiilor, alunecarea Bursei de la Bucuresti pare de neoprit.
Bursa de la Bucuresti a inregistrat ieri a cincea zi de scadere consecutiva, toti indicii inregistrand deprecieri de peste 3%, pe fondul unei evolutii negative a tuturor pietelor de capital la nivel mondial.
Cele cinci zile de scaderi au adus pierderi de 8,5% pe BET si 11% pe BET-FI, iar de la inceputul anului, cei doi indici au pierdut 31%, respetciv 36%. Cele mai lichide actiuni de pe piata, SIF Moldova (SIF2) si SIF Oltenia (SIF5), au inregistrat scaderi de 5,5%, respectiv 4,2%, in timp ce actiunile celei mai mari banci listate, BRD, au pierdut 4,9%. Puternic lovite au fost si actiunile din sectorul energetic, procesatorul de titei Rompetrol Rafinare (RRC) pierzand peste 7%, iar transportatorul de energie Transelectrica (TEL) - 6%.
vineri, 5 decembrie 2008
Un vanzator puternic a destabilizat ieri indicii bursieri
Bursa de Valori a inregistrat ieri una dintre cele mai negre sedinte de tranzactionare, principalii indici din piata inregistrand pierderi puternice.
Indicele general al pietei care include toate companiile listate, BET-C, a pierdut ieri 3,42%, in vreme ce indicele celor mai lichide companii din piata, BET, a scazut cu 3,75%. SIF-urile au fost si ele destul de puternic afectate de situatia din piata, indicele de ansamblu al acestora, BET-FI, pierzand 3,7%.
Indicele general al pietei care include toate companiile listate, BET-C, a pierdut ieri 3,42%, in vreme ce indicele celor mai lichide companii din piata, BET, a scazut cu 3,75%. SIF-urile au fost si ele destul de puternic afectate de situatia din piata, indicele de ansamblu al acestora, BET-FI, pierzand 3,7%.
Analistii vad un pret intre 1,15 si 1,64 lei pentru Teraplast
Analistii a cinci case de brokeraj de pe piata estimeaza pentru actiunile producatorului de tevi si profiluri din PVC Teraplast Bistrita (TRP) un pret mediu tinta de 1,46 lei/actiune, putin peste nivelul maxim la care aceste titluri pot fi subscrise in cadrul ofertei care se afla in desfasurare, de 1,4 lei/actiune.
Pretul la care actiunile Teraplast pot fi subscrise variaza intre 1 si 1,4 lei/actiune, un nivel mai mic de pret negarantand insa ca ordinul va fi luat in calcul in cazul in care oferta este suprasubscrisa de cel putin doua ori.
Pretul la care actiunile Teraplast pot fi subscrise variaza intre 1 si 1,4 lei/actiune, un nivel mai mic de pret negarantand insa ca ordinul va fi luat in calcul in cazul in care oferta este suprasubscrisa de cel putin doua ori.
Broker Cluj si-a bugetat castiguri la jumatate
Broker Cluj (BRK), singura firma de servicii de investitii financiare listata pe Bursa, si-a prognozat pentru acest an un profit brut de 26,1 mil. lei (circa 7,5 mil. euro, cu 42,6% mai mic comparativ cu rezultatul obtinut in 2007, de 45,5 mil. lei (13,6 mil. euro).
Totalul veniturilor asteptate de Broker Cluj pentru acest an se ridica la 49,48 mil. lei (14,1 mil. euro), cu 32,8% sub cele realizate in 2007. Numai de la inceputul acestui an, actiunile Broker Cluj au pierdut peste 40% din valoare, una dintre cele mai cele mai drastice corectii consemnate in randul actiunilor de pe Bursa.
Totalul veniturilor asteptate de Broker Cluj pentru acest an se ridica la 49,48 mil. lei (14,1 mil. euro), cu 32,8% sub cele realizate in 2007. Numai de la inceputul acestui an, actiunile Broker Cluj au pierdut peste 40% din valoare, una dintre cele mai cele mai drastice corectii consemnate in randul actiunilor de pe Bursa.
Rafinariile cad in dizgratie pe burse
Actiunile Rompetrol Rafinare (RRC), care opereaza rafinaria Petromidia, s-au apropiat ieri de minimul ultimilor trei ani, pe fondul reticentei globale a investitorilor fata de companiile care rafineaza titeiul. Petromidia a pierdut ieri 7,7%, ajungand la 0,675 lei/actiune, una din cele mai mari scaderi pe o piata care a pierdut 3%.
Investitiile masive in rafinarii realizate in tarile asiatice, in special in Orientul Mijlociu, si care urmeaza sa intre in functiune in anii urmatori sunt asteptate sa inteteasca concurenta si sa reduca marjele de profit ale rafinariilor, astfel ca pe pietele din Statele Unite si Marea Britanie se pune problema unor viitoare inchideri de rafinarii.
Investitiile masive in rafinarii realizate in tarile asiatice, in special in Orientul Mijlociu, si care urmeaza sa intre in functiune in anii urmatori sunt asteptate sa inteteasca concurenta si sa reduca marjele de profit ale rafinariilor, astfel ca pe pietele din Statele Unite si Marea Britanie se pune problema unor viitoare inchideri de rafinarii.
SIF-urile au pierdut peste 3% si pe futures
Instrumentele derivate avand actiuni suport titlurile SIF si actiunile Petrom au scazut ieri puternic atat pe Bursa din Sibiu, cat si la Bucuresti, in conditiile in care pe Bursa actiunile SIF-urilor si cele ale Petrom au pierdut peste 3,5%.
Ieri a fost prima zi de tranzactionare a derivatelor pe actiuni la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), investitorii cotand SIF Moldova (SIF2) la 2,3 lei pentru scadenta iunie, in timp ce titlurile SIF Oltenia (SIF5) au fost cotate la 2,81 lei pentru aceeasi scadenta. Derivatele avand ca actiuni suport cele doua SIF-uri au fost cele mai tranzactionate ieri la BVB, acestea fiind si preferatele investitorilor pe Bursa din Sibiu.
Ieri a fost prima zi de tranzactionare a derivatelor pe actiuni la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), investitorii cotand SIF Moldova (SIF2) la 2,3 lei pentru scadenta iunie, in timp ce titlurile SIF Oltenia (SIF5) au fost cotate la 2,81 lei pentru aceeasi scadenta. Derivatele avand ca actiuni suport cele doua SIF-uri au fost cele mai tranzactionate ieri la BVB, acestea fiind si preferatele investitorilor pe Bursa din Sibiu.
Antibiotice Iasi, investigata de Consiliul Concurentei
Consiliul Concurentei (CC) a demarat o investigatie pe piata antibioticelor (medicamente antibacteriene pentru uz sistemic) care urmareste sa stabileasca daca exista o posibila incalcare a Legii Concurentei de catre producatorul Antibiotice Iasi si distribuitorii acestuia. Ancheta urmareste existentunor intelegeri cu privire la pret. Piata antibioticelor este unul dintre cele mai mari segmente ale intregii piete farmaceutice si a atins 260 mil. euro anul trecut. Ancheta a fost declansata in urma unei plangeri, reprezentantii CC nedorind sa precizeze numele persoanei care a facut aceasta sesizare. Reprezentantii Antibiotice nu au putut fi contactati pana la inchiderea editiei. "Sectorul farmaceutic face parte din lista sectoarelor esentiale asupra carora se concentreaza activitatea Consiliului Concurentei. Ca urmare a investigatiilor efectuate pe piata insulinei si pe piata produselor pentru dializa, Consiliul Concurentei a sanctionat mai multe companii care activeaza in acest domeniu pentru incalcarea prevederilor Legii Concurentei", a spus Gheorghe Oprescu, presedintele CC. Institutia a amendat luna trecuta, trei distribuitori si un importator pentru intelegeri de pret pe piata produselor pentru diabet. In acest caz ancheta s-a derulat intr-un interval de doi ani. Inspectorii CC au efectuat inspectii inopinate la mai multe companii active pe piata antibioticelor. Titlurile Antibiotice au inchis sedinta de tranzactionare de ieri la un pret de 1,44 lei, in scadere cu 1,37%. La acest nivel capitalizarea companiei a fost de 655 mil. lei (180 mil. euro).
luni, 24 noiembrie 2008
Trenul spre Bunastare (IV)
n pragul unui An Nou, acum un deceniu, Caile Ferate Japoneze au solicitat publicului calator sa le primeasca scuzele. Motivul: trenurile japoneze acumulasera, in decursul unui an, un minut de intarziere.
Trenul nostru spre Bunastare a adunat, de la Revolutia din 1848 si pana in prezent, intr-un secol si jumatate, zeci de ani de intarziere. Nimeni insa, niciodata, nu s-a grabit sa-i ceara poporului roman sa-i primeasca scuzele.
Trenul nostru spre Bunastare a adunat, de la Revolutia din 1848 si pana in prezent, intr-un secol si jumatate, zeci de ani de intarziere. Nimeni insa, niciodata, nu s-a grabit sa-i ceara poporului roman sa-i primeasca scuzele.
Romania are garantia aderarii la Uniunea Europeana: imbatranirea populatiei din Europa
Bogati si batrani. Asa vor fi cei mai multi europeni peste 50 de ani. Ajunsi la un standard de viata ridicat dar prinsi in cariere, cetatenii Europei -mai ales cei din sud- nu mai fac copii. Astfel, tari ca Spania sau Italia vor fi peste 50 de ani populate de oameni batrani- varsta medie va fi atunci de 52 de ani. Asa incat este limpede: Romania (alaturi de celelalte tari din Est) nu are nici o sansa sa scape de aderarea la Uniunea Europeana. Fluxuri marite de imigranti sau de lucratori sezonieri, mai mult sau mai putin calificati, sunt asteptate sa acopere deficitul de persoane apte de munca si sa contribuie la asigurarile sociale. Altfel, numerosii pensionari din aceste tari: 4 din 10 persoane vor avea peste 65 de ani in 2050, fata de 2 din 10 acum, vor fi nevoiti sa-si vada veniturile mult diminuate.
Populatia apta de munca din Uniunea Europeana va scadea in urmatorii cincizeci de ani cu circa 40 milioane de persoane, sau 18%, pana la 203 milioane, fata de 243 de milioane acum, se arata intr-un articol din ultimul raport European Economic Outlook editat de firma de consultanta si audit PricewaterhouseCoopers
In acelasi timp, populatia cu o varsta mai mare de 65 de ani va creste cu aproape 40 de milioane de persoane, pana la 103 milioane. Aceasta crestere, de mai bine de 60%, va pune in mare dificultate sistemele de pensii din multe tari europene. Mai mult, numarul persoanelor de peste 80 de ani, care sunt cei mai intensivi utilizatori ai serviciilor de sanatate si ingrijire personala, se va tripla in aceeasi perioada de la 14 la 38 de milioane de persoane. In ciuda catorva incercari de a reforma sistemele sociale in Uniunea Europeana in ultima decada pentru a face fata acestor schimbari, opinia larg acceptata printre organizatii ca OECD si Comisia Europeana este ca mai e mult de facut pentru ca bugetele publice sa poata face pe termen lung fata acestei provocari demografice.
Cele mai mari patru tari din zona euro - Germania, Franta, Italia si Spania - vor fi nevoite sa-si reformeze sistemele de pensii. Nici Marea Britanie, desi situatia de aici se prezinta diferit, nu este in situatia de a fi pasiva. Cele mai mari probleme le vor avea insa tarile unde rata fertilitatii este foarte redusa, cum sunt Italia, Spania sau Germania. In aceste trei tari, acest indicator s-a situat intre 1,2-1,3 intre 1995 si 2000.
Pentru comparatie, in Statele Unite media pentru aceeasi perioada a fost de 2,05. Aceasta rata ridicata a fertilitatii, precum si nivelurile inalte de imigratie neta si o speranta de viata relativ mai redusa, de 76,2 ani pentru cei nascuti intre '95-2000 va face ca populatia Statelor Unite sa creasca intre 2000 si 2050 cu 43%. In Marea Britanie se regasesc o parte din caracteristicile situatiei din Statele Unite, desi rata fertilitatii este mai joasa, de 1,7. Dar si aici procesul de imbatranire este accelerat, in ciuda unei cresteri modeste a populatiei totale.
Fertilitatea, atuul Frantei
In Franta si Germania cresterea ponderii populatiei in varsta va fi mai accelerata decat in Statele Unite si Marea Britanie. Diferenta este ca in Franta rata de fertilitate este mai ridicata si in consecinta populatia va cunoaste o crestere in urmatorii 50 de ani de circa 8%. Franta este astfel beneficiara unei politici guvernamentale sustinute in ultimii 10-15 ani de incurajare a natalitatii, in primul rand prin instrumente fiscale. Astfel, in randul angajatilor din structurile superioare (cadres superieures) sunt foarte des intalnite familiile cu trei patru copii. Parintii cu copii au un volum semnificativ mai mare al deductibilitatii la plata impozitelor, ceea ce face ca taxele platite sa fie mult mai mici.
In Spania, Italia si Germania sunt insa cele mai mari probleme. Fiecare din aceste tari se va confrunta cu o scadere a populatiei in urmatorii 50 de ani si o crestere pana la 40% a ponderii persoanelor de peste 60 de ani. Din aceasta cauza media de varsta a populatiei in 2050 in aceste trei tari va fi de circa 52 de ani, fata de 40 in Statele Unite. In Japonia si Italia deja se observa o crestere puternica a numarului de pensionari fata de cel al persoanelor active, in timp ce in Spania acest efect nu se va simti decat dupa 2015.
Ca urmare, raportul dintre numarul de salariati/persoane active (cu varsta intre 15 si 64 de ani) si cel de pensionari (cu varsta peste 65 de ani) se va inrautati in toate aceste tari, dar intr-un ritm diferit. Acum, in Statele Unite sunt doar 5 persoane active per pensionar, comparativ cu circa 4 in celelalte sase tari. Japonia, Germania si Italia sunt asteptate sa vada acest raport scazand puternic abia din 2010, in timp ce alte tari se vor confrunta cu tranzitia majora demografica intre 2010 si 2030. In 2050 Statele Unite sunt asteptate sa aiba doar 3 persoane active per pensionar, Marea Britanie 2,5, Franta si Germania in jur de 2, iar Spania, Italia si Japonia in jur de 1,5. Oricum, in practica trebuie luat in considerare si rata somajului din randul populatiei apte de munca, ceea ce va micsora numarul de persoane active care sa sustina un pensionar. Din acest punct de vedere, pozitiile Spaniei si Italiei in particular sunt si mai proaste daca luam in considerare rata redusa de ocupare a fortei de munca din aceste tari. Daca aceasta va persista este de asteptat ca in ambele tari sa fie mai putin de un salariat per pensionar in 2050.
Populatia apta de munca din Uniunea Europeana va scadea in urmatorii cincizeci de ani cu circa 40 milioane de persoane, sau 18%, pana la 203 milioane, fata de 243 de milioane acum, se arata intr-un articol din ultimul raport European Economic Outlook editat de firma de consultanta si audit PricewaterhouseCoopers
In acelasi timp, populatia cu o varsta mai mare de 65 de ani va creste cu aproape 40 de milioane de persoane, pana la 103 milioane. Aceasta crestere, de mai bine de 60%, va pune in mare dificultate sistemele de pensii din multe tari europene. Mai mult, numarul persoanelor de peste 80 de ani, care sunt cei mai intensivi utilizatori ai serviciilor de sanatate si ingrijire personala, se va tripla in aceeasi perioada de la 14 la 38 de milioane de persoane. In ciuda catorva incercari de a reforma sistemele sociale in Uniunea Europeana in ultima decada pentru a face fata acestor schimbari, opinia larg acceptata printre organizatii ca OECD si Comisia Europeana este ca mai e mult de facut pentru ca bugetele publice sa poata face pe termen lung fata acestei provocari demografice.
Cele mai mari patru tari din zona euro - Germania, Franta, Italia si Spania - vor fi nevoite sa-si reformeze sistemele de pensii. Nici Marea Britanie, desi situatia de aici se prezinta diferit, nu este in situatia de a fi pasiva. Cele mai mari probleme le vor avea insa tarile unde rata fertilitatii este foarte redusa, cum sunt Italia, Spania sau Germania. In aceste trei tari, acest indicator s-a situat intre 1,2-1,3 intre 1995 si 2000.
Pentru comparatie, in Statele Unite media pentru aceeasi perioada a fost de 2,05. Aceasta rata ridicata a fertilitatii, precum si nivelurile inalte de imigratie neta si o speranta de viata relativ mai redusa, de 76,2 ani pentru cei nascuti intre '95-2000 va face ca populatia Statelor Unite sa creasca intre 2000 si 2050 cu 43%. In Marea Britanie se regasesc o parte din caracteristicile situatiei din Statele Unite, desi rata fertilitatii este mai joasa, de 1,7. Dar si aici procesul de imbatranire este accelerat, in ciuda unei cresteri modeste a populatiei totale.
Fertilitatea, atuul Frantei
In Franta si Germania cresterea ponderii populatiei in varsta va fi mai accelerata decat in Statele Unite si Marea Britanie. Diferenta este ca in Franta rata de fertilitate este mai ridicata si in consecinta populatia va cunoaste o crestere in urmatorii 50 de ani de circa 8%. Franta este astfel beneficiara unei politici guvernamentale sustinute in ultimii 10-15 ani de incurajare a natalitatii, in primul rand prin instrumente fiscale. Astfel, in randul angajatilor din structurile superioare (cadres superieures) sunt foarte des intalnite familiile cu trei patru copii. Parintii cu copii au un volum semnificativ mai mare al deductibilitatii la plata impozitelor, ceea ce face ca taxele platite sa fie mult mai mici.
In Spania, Italia si Germania sunt insa cele mai mari probleme. Fiecare din aceste tari se va confrunta cu o scadere a populatiei in urmatorii 50 de ani si o crestere pana la 40% a ponderii persoanelor de peste 60 de ani. Din aceasta cauza media de varsta a populatiei in 2050 in aceste trei tari va fi de circa 52 de ani, fata de 40 in Statele Unite. In Japonia si Italia deja se observa o crestere puternica a numarului de pensionari fata de cel al persoanelor active, in timp ce in Spania acest efect nu se va simti decat dupa 2015.
Ca urmare, raportul dintre numarul de salariati/persoane active (cu varsta intre 15 si 64 de ani) si cel de pensionari (cu varsta peste 65 de ani) se va inrautati in toate aceste tari, dar intr-un ritm diferit. Acum, in Statele Unite sunt doar 5 persoane active per pensionar, comparativ cu circa 4 in celelalte sase tari. Japonia, Germania si Italia sunt asteptate sa vada acest raport scazand puternic abia din 2010, in timp ce alte tari se vor confrunta cu tranzitia majora demografica intre 2010 si 2030. In 2050 Statele Unite sunt asteptate sa aiba doar 3 persoane active per pensionar, Marea Britanie 2,5, Franta si Germania in jur de 2, iar Spania, Italia si Japonia in jur de 1,5. Oricum, in practica trebuie luat in considerare si rata somajului din randul populatiei apte de munca, ceea ce va micsora numarul de persoane active care sa sustina un pensionar. Din acest punct de vedere, pozitiile Spaniei si Italiei in particular sunt si mai proaste daca luam in considerare rata redusa de ocupare a fortei de munca din aceste tari. Daca aceasta va persista este de asteptat ca in ambele tari sa fie mai putin de un salariat per pensionar in 2050.
vineri, 19 septembrie 2008
Gloria Bistrita-Rapid 1-2. Fotbal pe patinoar
Rapid a reusit prima victorie din ultimii trei ani pe terenul Gloriei Bistrita, in urma unui joc in care ambele echipe au avut ca principal obiectiv mentinerea echilibrului pe un teren inghetat bocna, si presarat in multe zone de nisip folosit de organizatori pentru a acoperi gaurile din gazon.
Dupa 45 de minute in care jucatorii au facut mult balet, Rapid a deschis scorul la trei minute de la reluare cu primul sut pe spatiul portii, prin Mugurel Buga care a marcat doar al treilea gol stagional, si primul dupa o pauza de aproape doua luni. Cinci minute mai tarziu Emil Dica a transformat perfect un penalti acordat usor la o cadere in careu a lui Sapunaru.
In minutul 62, sutul lui Hadzibulic a fost deviat in proprie poarta de Bozovic, care l-a surprins pe Andrade, dar bistritenii nu au mai putut marca si golul egalizator, cum se intamplase in partida tur. In august, pe Giulesti, Coroian reusea sa egaleze in minutul 90.
Dupa 45 de minute in care jucatorii au facut mult balet, Rapid a deschis scorul la trei minute de la reluare cu primul sut pe spatiul portii, prin Mugurel Buga care a marcat doar al treilea gol stagional, si primul dupa o pauza de aproape doua luni. Cinci minute mai tarziu Emil Dica a transformat perfect un penalti acordat usor la o cadere in careu a lui Sapunaru.
In minutul 62, sutul lui Hadzibulic a fost deviat in proprie poarta de Bozovic, care l-a surprins pe Andrade, dar bistritenii nu au mai putut marca si golul egalizator, cum se intamplase in partida tur. In august, pe Giulesti, Coroian reusea sa egaleze in minutul 90.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
