Senatorul Barack Obama, i-a cerut preşedintelui american George W. Bush să boicoteze deschiderea Jocurilor Olimpice de la
Beijing. Luni, contracandidata sa la învestitura democrată pentru alegerile prezidenţiale, Hillary Clinton a înaintat o cerere asemănătoare.
În cazul în care China nu va lua nicio măsură pentru încetarea genocidului din Darfur şi pentru respectarea demnităţii şi securităţii poporului tibetan, preşedintele ar trebui să boicoteze ceremonia de deschidere a Olimpiadei, a declarat senatorului Obama.
El a mai adăugat că o hotărâre în acest sens trebuie luată în apropierea lunii august. Astfel China va avea timp să acţioneze în direcţiile cerute. Preşedintele Bush a anunţat deja că va fi prezent la deschiderea Jocurilor Olimpice pe 8 august, în timp ce alţi lideri politici au hotărât fie să rămână acasă, fie iau în considerare şi această variantă sub presiuni interne.
marți, 31 martie 2009
Viktor Bout a cerut ajutor guvernului rus pentru a fi eliberat din închisoarea thailandeză
Traficantul de arme Viktor Bout a cerut guvernului rus ajutor pentru eliberarea sa din închisoarea thailandeză în care se află în aşteptarea procesului şi a unei posibile extrădări în Statele Unite.
Într-o scrisoare deschisă citată de RIA Novosti, Bout a spus: "Solicit măsuri pentru eiberarea mea, pentru că am fost arestat şi sunt ţinut în custodie în baza unor acuzaţii fabricate".
"Cer guvernului rus să ia măsuri şi să ceară explicaţii guvernului Thailandei legate de faptul că sunt menţinut ilegal în detenţie în această ţară în baza unor acuzaţii fabricate de Statele Unite", potrivit scrisorii.
Deocamdată oficialii ruşi nu au dat niciun răspuns.
Bout, rus născut în Tadjikistan, este numit "negustorul morţii". El a fost arestat în Thailanda luna trecută, la câteva ore după ce venise de la
Moscova, şi a fost imediat acuzat că încerca să cumpere armament pentru gherila columbiană.
La operaţiune a contribuit şi poliţia română de frontieră. Potrivit ONU şi Trezoreriei americane, Bout conducea o reţea de avioane de transport
şi a vândut sau intermediat vânzări de arme care au alimentat războaiele dn Afganistan, Angola, Liberia, Rwanda, Sierra Leone şi Sudan. Statele Unite au anunţat că doresc extrădarea lui Bout.
În Thailanda el este acuzat că a încercat să achiziţioneze "bunuri în scopuri teroriste", iar la New York este acuzat de conspiraţie în vedera vânzării de armament de milioane de dolari gherilei FARC. Bout a negat ferm acuzaţiile.
Poliţia thailandeză a spus că extrădarea în Statele Unite va trebui să aştepte procesul său în Thailanda, unde legea prevede că străinii arestaţi în baza acuzaţiilor de terorism trebuie judecaţi în această ţară.
Într-o scrisoare deschisă citată de RIA Novosti, Bout a spus: "Solicit măsuri pentru eiberarea mea, pentru că am fost arestat şi sunt ţinut în custodie în baza unor acuzaţii fabricate".
"Cer guvernului rus să ia măsuri şi să ceară explicaţii guvernului Thailandei legate de faptul că sunt menţinut ilegal în detenţie în această ţară în baza unor acuzaţii fabricate de Statele Unite", potrivit scrisorii.
Deocamdată oficialii ruşi nu au dat niciun răspuns.
Bout, rus născut în Tadjikistan, este numit "negustorul morţii". El a fost arestat în Thailanda luna trecută, la câteva ore după ce venise de la
Moscova, şi a fost imediat acuzat că încerca să cumpere armament pentru gherila columbiană.
La operaţiune a contribuit şi poliţia română de frontieră. Potrivit ONU şi Trezoreriei americane, Bout conducea o reţea de avioane de transport
şi a vândut sau intermediat vânzări de arme care au alimentat războaiele dn Afganistan, Angola, Liberia, Rwanda, Sierra Leone şi Sudan. Statele Unite au anunţat că doresc extrădarea lui Bout.
În Thailanda el este acuzat că a încercat să achiziţioneze "bunuri în scopuri teroriste", iar la New York este acuzat de conspiraţie în vedera vânzării de armament de milioane de dolari gherilei FARC. Bout a negat ferm acuzaţiile.
Poliţia thailandeză a spus că extrădarea în Statele Unite va trebui să aştepte procesul său în Thailanda, unde legea prevede că străinii arestaţi în baza acuzaţiilor de terorism trebuie judecaţi în această ţară.
În China, a fost anihilată o reţea care plănuia răpirea sportivilor la JO
In China, au fost anihilate două grupări care plănuiau răpirea sportivilor la
Jocurile Olimpice de la Beijing, a transmis agenţia naţională chineză, potrivit AFP. Grupările au fost localizate în regiunea Xinjiang, unde locuieşte o minoritate musulmană.
Wu Heping, purtătorul de cuvânt al ministerului Securităţii Publice din China, a declarat că au fost arestate 35 de persoane, între 26 martie şi 6 aprilie, pentru complot în vederea răpirii atleţilor, jurnaliştilor, şi altor participanţi la Jocurile Olimpice din luna august. "Gruparea teroristă spera să saboteze Jocurile Olimpice de la Beijing prin crearea unui impact internaţional", a spus Heping, citat de Sky News.
"La finalul anului trecut, un grup terorist din estul regiunii Turkistan a emis un ordin către membrii săi cerându-le să meargă în China şi să fie pregătiţi pentru lansarea unor atacuri la JO", a adăugat purtătorul de cuvânt.
Jocurile Olimpice de la Beijing, a transmis agenţia naţională chineză, potrivit AFP. Grupările au fost localizate în regiunea Xinjiang, unde locuieşte o minoritate musulmană.
Wu Heping, purtătorul de cuvânt al ministerului Securităţii Publice din China, a declarat că au fost arestate 35 de persoane, între 26 martie şi 6 aprilie, pentru complot în vederea răpirii atleţilor, jurnaliştilor, şi altor participanţi la Jocurile Olimpice din luna august. "Gruparea teroristă spera să saboteze Jocurile Olimpice de la Beijing prin crearea unui impact internaţional", a spus Heping, citat de Sky News.
"La finalul anului trecut, un grup terorist din estul regiunii Turkistan a emis un ordin către membrii săi cerându-le să meargă în China şi să fie pregătiţi pentru lansarea unor atacuri la JO", a adăugat purtătorul de cuvânt.
China a refuzat accesul comisarului ONU pentru drepturile omului în Tibet
China a refuzat joi să permită accesul comisarului Naţiunilor Unite pentru drepturile omului în Tibet. Decizia vine în contextul unor presiuni internaţionale puternice asupra Chinei. Europarlamentarii cer liderilor Uniunii Europene să solicite Chinei reluarea dialogului cu Dalai Lama. În caz contrar, vor boicota ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice. În pofida revoltelor din Tibet şi a valului de proteste care au urmat în lumea întreagă, Dalai Lama, liderul spiritual al tibetanilor, susţine că Beijing-ul ar trebui să găzduiască Olimpiada de vară.
Autorităţile chineze l-au acuzat pe Dalai Lama că a planificat din umbră revoltele din Tibet, pentru a sabota Jocurile Olimpice. Liderul tibetanilor a respins însă acuzaţiile. Dalai Lama a vorbit şi despre protestele de pe traseul torţei Olimpice. „După necazurile din Londra şi Paris, le-a trimis un mesaj tibetanilor din San Francisco. Vă rog nu recurgeţi la
violenţă!”, a spus el.
Aşa a şi fost, pentru că la San Francisco protestele au fost paşnice şi nu au mai semănat cu cele de Londra şi Paris. Autorităţile au schimbat itinerariul torţei olimpice, iar traseul a fost scurtat. Mulţimea de protestatari a fost astfel derutată şi ţinută la distanţă de simbolul Olimpiadei.
Autorităţile din Japonia au impus măsuri de securitate severe cu ocazia vizitei liderului spiritual - prima după revoltele sângerose din Tibet. Dalai Lama a fost escortat de la aeroportul din Tokyo până la hotel. După scurta vizita în Japonia, Dalai Lama este aşteptat la Seattle, unde va participa la o serie de conferinţe despre spiritualitate.
După San Francisco, torţa Olimpică e aşteptată vineri în Argentina. Şi aici susţinătorii pro-Tibet sunt gata de proteste, iar autorităţile au impus deja măsuri de securitate severe. Între timp, China a dejucat planurile a două grupări teroriste musulmane. Se pare că organizaţiile plănuiau să răpească mai mulţi atleţi în perioada Olimpiadei de vară. 35 de suspecţi au fost deja arestaţi.
Autorităţile chineze l-au acuzat pe Dalai Lama că a planificat din umbră revoltele din Tibet, pentru a sabota Jocurile Olimpice. Liderul tibetanilor a respins însă acuzaţiile. Dalai Lama a vorbit şi despre protestele de pe traseul torţei Olimpice. „După necazurile din Londra şi Paris, le-a trimis un mesaj tibetanilor din San Francisco. Vă rog nu recurgeţi la
violenţă!”, a spus el.
Aşa a şi fost, pentru că la San Francisco protestele au fost paşnice şi nu au mai semănat cu cele de Londra şi Paris. Autorităţile au schimbat itinerariul torţei olimpice, iar traseul a fost scurtat. Mulţimea de protestatari a fost astfel derutată şi ţinută la distanţă de simbolul Olimpiadei.
Autorităţile din Japonia au impus măsuri de securitate severe cu ocazia vizitei liderului spiritual - prima după revoltele sângerose din Tibet. Dalai Lama a fost escortat de la aeroportul din Tokyo până la hotel. După scurta vizita în Japonia, Dalai Lama este aşteptat la Seattle, unde va participa la o serie de conferinţe despre spiritualitate.
După San Francisco, torţa Olimpică e aşteptată vineri în Argentina. Şi aici susţinătorii pro-Tibet sunt gata de proteste, iar autorităţile au impus deja măsuri de securitate severe. Între timp, China a dejucat planurile a două grupări teroriste musulmane. Se pare că organizaţiile plănuiau să răpească mai mulţi atleţi în perioada Olimpiadei de vară. 35 de suspecţi au fost deja arestaţi.
Gardienii torţei olimpice au speriat Vestul
Misterioşii ofiţeri chinezi în trening şi cu ochelari care fac scut în jurul flăcării olimpice au scandalizat Occidentul.
Gardienii chinezi ai flăcării olimpice, cerberi deghizaţi în sportivi, fac parte din poliţia paramilitară chineză, desprinsă din armata Chinei, şi au fost special aleşi de autorităţile de la Beijing pentru duritatea lor.
În China, forţele paramilitare trebuie să ţină revoltele sub control, să asigure liniştea şi să-i protejeze pe diplomaţi, relevă publicaţia britanică „The Times“, încercând să explice astfel metodele agresive pe care le
folosesc gardienii pentru a-şi duce la îndeplinire misiunea. Sarcina lor este să se asigure că Torţa Olimpică nu se va stinge, iar la Paris acest lucru s-a întâmplat de trei ori.
Paznicii îmbrăcaţi în albastru au reuşit să ajungă însă subiect de dispută, stârnind critici acerbe în Europa din cauza modului în care s-au comportat la Londra şi Paris. La Londra, de exemplu, conservatorii au cerut guvernului să explice de urgenţă cine a autorizat prezenţa lor, mai ales că aceştia au fost văzuţi luptându-se cu manifestanţii pro-Tibet şi punându-i, fără milă, la pământ.
Ofiţeri sub acoperire sportivă
Mai mult, preşedintele comitetului de organizare al Jocurilor Olimpice din 2012, Sebastian Coe, i-a catalogat drept „huligani“. „Au încercat să mă împingă la o parte de trei ori. Sunt înfiorători. Nu vorbeau engleza... Cred că sunt huligani“, a afirmat, potrivit „The Times“, Sebastian Coe.
Gardienii au intrat în Marea Britanie cu vize de vizitator, însă Ministerul de Interne de la Londra nu a vrut să dezvăluie dacă în formularele pe care le-au completat aceştia au menţionat pentru cine anume lucrează.
În urmă cu mai puţin de un an, aceşti misterioşi „bărbaţi în albastru“ erau studenţi de elită ai Academiei de Poliţiei Armată din China şi au fost selectaţi pentru a forma Unitatea de Protecţie a Flăcării Sacre. Potrivit „Beijing Times“ aceştia trebuie să aibă „cel puţin 1,90 m înălţime, să fie frumoşi, puternici şi demni“, dar să aibă şi o excelentă condiţie fizică.
În China, zeci de mii de colegi de-ai lor, din forţele paramilitare, au fost detaşaţi în zone din Tibet pentru a restabili ordinea în timpul protestelor şi chiar pentru a deschide focul când manifestaţiile ameninţau să scape de sub control.
Gardienii chinezi ai flăcării olimpice, cerberi deghizaţi în sportivi, fac parte din poliţia paramilitară chineză, desprinsă din armata Chinei, şi au fost special aleşi de autorităţile de la Beijing pentru duritatea lor.
În China, forţele paramilitare trebuie să ţină revoltele sub control, să asigure liniştea şi să-i protejeze pe diplomaţi, relevă publicaţia britanică „The Times“, încercând să explice astfel metodele agresive pe care le
folosesc gardienii pentru a-şi duce la îndeplinire misiunea. Sarcina lor este să se asigure că Torţa Olimpică nu se va stinge, iar la Paris acest lucru s-a întâmplat de trei ori.
Paznicii îmbrăcaţi în albastru au reuşit să ajungă însă subiect de dispută, stârnind critici acerbe în Europa din cauza modului în care s-au comportat la Londra şi Paris. La Londra, de exemplu, conservatorii au cerut guvernului să explice de urgenţă cine a autorizat prezenţa lor, mai ales că aceştia au fost văzuţi luptându-se cu manifestanţii pro-Tibet şi punându-i, fără milă, la pământ.
Ofiţeri sub acoperire sportivă
Mai mult, preşedintele comitetului de organizare al Jocurilor Olimpice din 2012, Sebastian Coe, i-a catalogat drept „huligani“. „Au încercat să mă împingă la o parte de trei ori. Sunt înfiorători. Nu vorbeau engleza... Cred că sunt huligani“, a afirmat, potrivit „The Times“, Sebastian Coe.
Gardienii au intrat în Marea Britanie cu vize de vizitator, însă Ministerul de Interne de la Londra nu a vrut să dezvăluie dacă în formularele pe care le-au completat aceştia au menţionat pentru cine anume lucrează.
În urmă cu mai puţin de un an, aceşti misterioşi „bărbaţi în albastru“ erau studenţi de elită ai Academiei de Poliţiei Armată din China şi au fost selectaţi pentru a forma Unitatea de Protecţie a Flăcării Sacre. Potrivit „Beijing Times“ aceştia trebuie să aibă „cel puţin 1,90 m înălţime, să fie frumoşi, puternici şi demni“, dar să aibă şi o excelentă condiţie fizică.
În China, zeci de mii de colegi de-ai lor, din forţele paramilitare, au fost detaşaţi în zone din Tibet pentru a restabili ordinea în timpul protestelor şi chiar pentru a deschide focul când manifestaţiile ameninţau să scape de sub control.
Moscova izbeste post-NATO
Cutremurul produs
de Federatia Rusa in Georgia si Ucraina la Summitul Aliantei de la Bucuresti are replici in serie La aproximativ o saptamana dupa ce liderii NATO, reuniti la Bucuresti, au incercat sa atenueze ingrijorarile Rusiei cu privire la
o eventuala aderare a Georgiei si Ucrainei la Alianta, amanand includerea celor doua state ex-sovietice in Planul de actiune pentru aderare (MAP), Moscova nu se arata dispusa sa renunte la avertismentele destinate oficialilor de la Tbilisi si Kiev. Rusia "va face tot posibilul pentru a preveni aderarea Ucrainei si Georgiei la NATO si pentru a evita deteriorarea relatiilor cu Alianta, cu statele lidere ale acesteia si cu vecinii nostri", a declarat, saptamana aceasta, ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, pentru Ekho Moskvy. Posibila admitere a celor doua state ex-sovietice in Alianta este "un factor iritant care risca sa transforme intr-o adevarata problema relatia Rusiei cu acele state membre NATO care incearca sa forteze luarea acestei decizii", a adaugat seful diplomatiei moscovite, citat de RIA Novosti, facand aluzie la sprijinul evident acordat de SUA acestora. Seful diplomatiei de la Moscova a confirmat, totodata, relatarile recente din presa rusa, potrivit carora liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, ar fi amenintat atat in cadrul Consiliului Rusia-NATO, cat si in cadrul intrevederii ulterioare de la Soci cu omologul sau de la Casa Alba, George W Bush, ca "Ucraina are toate sansele sa nu mai existe ca stat in granitele actuale", in eventualitatea includerii sale in "foaia de parcurs" a NATO - MAP. Ancheta la Kiev pentru Putin In pofida confirmarilor oficiale din directia Moscovei, Kievul a solicitat declansarea unei anchete pentru a verifica daca declaratiile atribuite de presa rusa presedintelui Vladimir Putin, care ar fi pus la indoiala integritatea teritoriala a Ucrainei, corespund realitatii, relateaza publicatia Ukrainskaia Pravda, preluata de Rompres. Initiativa, apartinand factiunii proprezidentiale "Ucraina Noastra-Autoapararea Populara", a fost adusa, saptamana aceasta, in atentia Radei Supreme. Liderul formatiunii ucrainene, Viaceslav Kirilenko, i-a cerut, de asemenea, presedintelui Parlamentului de la Kievi Arseni Iateniuk, sa se adreseze Ministerului ucrainean al Afacerilor
Externe in ideea solicitarii unui raspuns oficial din partea vecinilor de la Rasarit. Georgia si Ucraina se numara printre tarile uniunii GUAM divergente politicii Moscovei in CSI. Georgia reactioneaza Declaratiile liderilor moscoviti nu au trecut neobservate nici la Tbilisi, seful diplomatiei georgiene, David Bakradze, cerand Moscovei sa abandoneze "stilul
din perioada Razboiului Rece" in relatiile cu vecinul sau prooccidental din Caucaz. "Anumite persoane de la Kremlin sunt de parere ca ceea ce este bun pentru Georgia este rau pentru Rusia", a declarat Bakradze pentru France Presse, apreciind ca, in ciuda opozitiei moscovite, fosta republica sovietica are "toate sansele" sa devina candidat oficial pentru aderarea la NATO cu ocazia reuniunii ministrilor de Externe ai Aliantei, programata sa se desfasoare in decembrie.
de Federatia Rusa in Georgia si Ucraina la Summitul Aliantei de la Bucuresti are replici in serie La aproximativ o saptamana dupa ce liderii NATO, reuniti la Bucuresti, au incercat sa atenueze ingrijorarile Rusiei cu privire la
o eventuala aderare a Georgiei si Ucrainei la Alianta, amanand includerea celor doua state ex-sovietice in Planul de actiune pentru aderare (MAP), Moscova nu se arata dispusa sa renunte la avertismentele destinate oficialilor de la Tbilisi si Kiev. Rusia "va face tot posibilul pentru a preveni aderarea Ucrainei si Georgiei la NATO si pentru a evita deteriorarea relatiilor cu Alianta, cu statele lidere ale acesteia si cu vecinii nostri", a declarat, saptamana aceasta, ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, pentru Ekho Moskvy. Posibila admitere a celor doua state ex-sovietice in Alianta este "un factor iritant care risca sa transforme intr-o adevarata problema relatia Rusiei cu acele state membre NATO care incearca sa forteze luarea acestei decizii", a adaugat seful diplomatiei moscovite, citat de RIA Novosti, facand aluzie la sprijinul evident acordat de SUA acestora. Seful diplomatiei de la Moscova a confirmat, totodata, relatarile recente din presa rusa, potrivit carora liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, ar fi amenintat atat in cadrul Consiliului Rusia-NATO, cat si in cadrul intrevederii ulterioare de la Soci cu omologul sau de la Casa Alba, George W Bush, ca "Ucraina are toate sansele sa nu mai existe ca stat in granitele actuale", in eventualitatea includerii sale in "foaia de parcurs" a NATO - MAP. Ancheta la Kiev pentru Putin In pofida confirmarilor oficiale din directia Moscovei, Kievul a solicitat declansarea unei anchete pentru a verifica daca declaratiile atribuite de presa rusa presedintelui Vladimir Putin, care ar fi pus la indoiala integritatea teritoriala a Ucrainei, corespund realitatii, relateaza publicatia Ukrainskaia Pravda, preluata de Rompres. Initiativa, apartinand factiunii proprezidentiale "Ucraina Noastra-Autoapararea Populara", a fost adusa, saptamana aceasta, in atentia Radei Supreme. Liderul formatiunii ucrainene, Viaceslav Kirilenko, i-a cerut, de asemenea, presedintelui Parlamentului de la Kievi Arseni Iateniuk, sa se adreseze Ministerului ucrainean al Afacerilor
Externe in ideea solicitarii unui raspuns oficial din partea vecinilor de la Rasarit. Georgia si Ucraina se numara printre tarile uniunii GUAM divergente politicii Moscovei in CSI. Georgia reactioneaza Declaratiile liderilor moscoviti nu au trecut neobservate nici la Tbilisi, seful diplomatiei georgiene, David Bakradze, cerand Moscovei sa abandoneze "stilul
din perioada Razboiului Rece" in relatiile cu vecinul sau prooccidental din Caucaz. "Anumite persoane de la Kremlin sunt de parere ca ceea ce este bun pentru Georgia este rau pentru Rusia", a declarat Bakradze pentru France Presse, apreciind ca, in ciuda opozitiei moscovite, fosta republica sovietica are "toate sansele" sa devina candidat oficial pentru aderarea la NATO cu ocazia reuniunii ministrilor de Externe ai Aliantei, programata sa se desfasoare in decembrie.
Demonstranţii pro-Tibet din Argentina au arborat o pancartă pe o maşină de pompieri
Demonstranţii, majoritatea membri ai sectei Falun Gong, interzisă în China, au arborat pancarte în care comparau Jocurile Olimpice de la
Beijing cu Olimpiada din 1936, desfăşurată la Berlin.În această dimineaţă, protestatarii au arborat o pancartă pe care scria Tibetul Liber, pe o maşină de pompieri, cu care au traversat oraşul. Alţii au distribuit fluturaşi despre situaţia din Tibet.Pentru a preveni eventuale incidente pe traseul torţei olimpice, autorităţile argentiniene au mobilizat 1200 de poliţişti, 1500 de gardieni şi 3.000 de voluntari.
Beijing cu Olimpiada din 1936, desfăşurată la Berlin.În această dimineaţă, protestatarii au arborat o pancartă pe care scria Tibetul Liber, pe o maşină de pompieri, cu care au traversat oraşul. Alţii au distribuit fluturaşi despre situaţia din Tibet.Pentru a preveni eventuale incidente pe traseul torţei olimpice, autorităţile argentiniene au mobilizat 1200 de poliţişti, 1500 de gardieni şi 3.000 de voluntari.
Coreea de Nord, spre dezarmare nucleară
Negociatorii americani şi nord-coreeni au anunţat că au ajuns la un acord în privinţa compensaţiilor pe care le va primi Coreea de Nord în schimbul renunţării la
arma atomică pe care aceasta o deţine. Ieri s-au anunţat aşa-numitele "compensaţii politice", ceea ce înseamnă probabil că se vor ridica unele restricţii asupra liderilor nord-coreeni, iar ţara va ieşi din izolarea diplomatică în care se găseşte. În schimb, Coreea de Nord îşi va dezvălui întregul program nuclear, ceea ce refuzase să facă în ultimul timp, iar acest lucru va ajuta la terminarea crizei. Este deja clar că statul nord-coreean, cel mai izolat din lume, are arme nucleare, chiar dacă unele destul de slabe, şi ea se foloseşte de asta pentru a şantaja marile puteri în scopul obţinerii unor avantaje economice, diplomatice şi de securitate. Acordul semnat în 2007 stabilea renunţarea acesteia la arme nucleare tocmai în schimbul unor avantaje de acest gen, dar până acum nu a reuşit să-şi respecte angajamentele.
arma atomică pe care aceasta o deţine. Ieri s-au anunţat aşa-numitele "compensaţii politice", ceea ce înseamnă probabil că se vor ridica unele restricţii asupra liderilor nord-coreeni, iar ţara va ieşi din izolarea diplomatică în care se găseşte. În schimb, Coreea de Nord îşi va dezvălui întregul program nuclear, ceea ce refuzase să facă în ultimul timp, iar acest lucru va ajuta la terminarea crizei. Este deja clar că statul nord-coreean, cel mai izolat din lume, are arme nucleare, chiar dacă unele destul de slabe, şi ea se foloseşte de asta pentru a şantaja marile puteri în scopul obţinerii unor avantaje economice, diplomatice şi de securitate. Acordul semnat în 2007 stabilea renunţarea acesteia la arme nucleare tocmai în schimbul unor avantaje de acest gen, dar până acum nu a reuşit să-şi respecte angajamentele.
Kosovo si-a votat Constitutia. UE a aprobat
Parlamentul de la Pristina a adoptat ieri Constitutia, care va intra în vigoare la
15 iunie, data
la care ONU va încheia transferul de autoritate catre institutiile noului stat si misiunea UE. Potrivit Constitutiei, Kosovo este o republica seculara, „un stat independent, suveran, democratic, unic si indivizibil“. Textul prevede si reglementari extinse pentru protejarea minoritatii sârbe, sub auspiciile planului ONU „pentru supravegherea independentei“, respins de Rusia, dar sustinut de albanezii din Kosovo si de puterile occidentale. Potrivit Constitutiei, sunt înfiintate ministerele de Externe si al Apararii, fortele de securitate si Curtea Constitutionala, dar si agentia de informatii. Kosovo a fost recunoscut drept stat independent de peste 30 de tari, inclusiv de Statele Unite si de majoritatea statelor membre UE. Proiectul de Constitutie a primit anterior aprobarea trimisului Uniunii Europene în Kosovo, Peter Feith, care conduce Biroul
Civil International, însarcinat sa pregateasca desfasurarea misiunii UE.
15 iunie, data
la care ONU va încheia transferul de autoritate catre institutiile noului stat si misiunea UE. Potrivit Constitutiei, Kosovo este o republica seculara, „un stat independent, suveran, democratic, unic si indivizibil“. Textul prevede si reglementari extinse pentru protejarea minoritatii sârbe, sub auspiciile planului ONU „pentru supravegherea independentei“, respins de Rusia, dar sustinut de albanezii din Kosovo si de puterile occidentale. Potrivit Constitutiei, sunt înfiintate ministerele de Externe si al Apararii, fortele de securitate si Curtea Constitutionala, dar si agentia de informatii. Kosovo a fost recunoscut drept stat independent de peste 30 de tari, inclusiv de Statele Unite si de majoritatea statelor membre UE. Proiectul de Constitutie a primit anterior aprobarea trimisului Uniunii Europene în Kosovo, Peter Feith, care conduce Biroul
Civil International, însarcinat sa pregateasca desfasurarea misiunii UE.
Dalai Lama: Nimeni nu are dreptul să le pună pumnul în gură tibetanilor
Liderul spiritual tibetan, Dalai Lama, a susţinut astăzi o conferinţă de presă la Tokio, pe tema recentelor proteste din regiunea chineză. Liderul tibetan s-a declarat un susţinător al Jocurilor Olimpice care se vor desfăşura în China. Mesajul său către tibetani este unul de pace. "I-am îndemnat să nu participe la
vreo acţiune violentă, dar nimeni nu are dreptul de a pune pumnul în gură tibetanilor. Există o problemă în Tibet, însă nu există libertate de exprimare acolo", a declarat Dalai Lama.
Dalai Lama trăieşte în exil din 1959, când a părăsit Tibetul după 9 ani sub autoritate chineză. El a militat pentru independenţa Tibetului şi, mai apoi, pentru autonomia regiunii. Dalai Lama s-a născut în 1935, într-o familie de fermieri din nord-estul Tibetului. La numai 4 ani, el a fost recunoscut drept cel de-al XIV-lea Dalai Lama.
Tibetanii îl venerează, considerând că este încarnarea lui Buddha. Pentru a se pregăti aşa cum se cuvine pentru atribuţiile ce îi reveneau, Dalai Lama şi-a lăsat în urmă familia şi satul natal şi a început educaţia monastică. Odată iniţiat, liderul spiritual al Tibetului a preluat în 1950 şi puterea politică. Tot în acel an, China a invadat Tibetul.
Nouă ani mai târziu, tibetanii au răbufnit împotriva regimului chinez şi totul s-a transformat într-o revoltă de amploare. De teama unui atac sau a unei eventuale tentative de răpire, Dalai Lama a fost convins să părăseasca Tibetul. Călătoria până în India a făcut-o pe jos împreună cu zeci de mii de tibetani care şi-au urmat liderul. S-a stabilit într-un orăşel din nordul Indiei, căruia i se mai spune şi Micul Lhasa, cu trimitere la capitala Tibetului. Aici a fost format un nou guvern în exil.
În anii '80, imaginea lui Dalai Lama în lume a devenit tot mai cunoscută după ce a început să călătorească în diferite ţări pentru a promova cauza tibetană. La sfârşitul anilor '80, el a renunţat chiar la ideea de independenţă a Tibetului cerând, în schimb, autonomia regiunii. Dalai Lama a spus întotdeauna că problema tibetană trebuie rezolvată prin mijloace paşnice. Motiv pentru care campania
sa a fost răsplătită cu un Premiu Nobel pentru Pace în 1989.
vreo acţiune violentă, dar nimeni nu are dreptul de a pune pumnul în gură tibetanilor. Există o problemă în Tibet, însă nu există libertate de exprimare acolo", a declarat Dalai Lama.
Dalai Lama trăieşte în exil din 1959, când a părăsit Tibetul după 9 ani sub autoritate chineză. El a militat pentru independenţa Tibetului şi, mai apoi, pentru autonomia regiunii. Dalai Lama s-a născut în 1935, într-o familie de fermieri din nord-estul Tibetului. La numai 4 ani, el a fost recunoscut drept cel de-al XIV-lea Dalai Lama.
Tibetanii îl venerează, considerând că este încarnarea lui Buddha. Pentru a se pregăti aşa cum se cuvine pentru atribuţiile ce îi reveneau, Dalai Lama şi-a lăsat în urmă familia şi satul natal şi a început educaţia monastică. Odată iniţiat, liderul spiritual al Tibetului a preluat în 1950 şi puterea politică. Tot în acel an, China a invadat Tibetul.
Nouă ani mai târziu, tibetanii au răbufnit împotriva regimului chinez şi totul s-a transformat într-o revoltă de amploare. De teama unui atac sau a unei eventuale tentative de răpire, Dalai Lama a fost convins să părăseasca Tibetul. Călătoria până în India a făcut-o pe jos împreună cu zeci de mii de tibetani care şi-au urmat liderul. S-a stabilit într-un orăşel din nordul Indiei, căruia i se mai spune şi Micul Lhasa, cu trimitere la capitala Tibetului. Aici a fost format un nou guvern în exil.
În anii '80, imaginea lui Dalai Lama în lume a devenit tot mai cunoscută după ce a început să călătorească în diferite ţări pentru a promova cauza tibetană. La sfârşitul anilor '80, el a renunţat chiar la ideea de independenţă a Tibetului cerând, în schimb, autonomia regiunii. Dalai Lama a spus întotdeauna că problema tibetană trebuie rezolvată prin mijloace paşnice. Motiv pentru care campania
sa a fost răsplătită cu un Premiu Nobel pentru Pace în 1989.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
