Curtea de Apel Bucuresti discuta, miercuri, solicitarea PRM de suspendare a Hotararii de Guvern prin care s-au delimitat colegiile uninominale in vederea alegerilor din noiembrie, document atacat si la CCR. Executivul anunta, insa, ca a pregatit riposta pentru situatia in care PRM castiga in instanta.
PRM a depus, in 16 septembrie, la Curtea de Apel Bucuresti cererea de anulare a hotararii de Guvern referitoare la delimitarea colegiilor, inaintind totodata instantei si o exceptie de neconstitutionalitate. In plangerea adresata Curtii de Apel Bucuresti, PRM cere anularea Hotaririi de Guvern 802 pentru delimitarea colegiilor uninominale, pe care o considera nelegala.
PRM cere ca probă in proces o declaraţie făcută miercuri de Băsescu
Vicepresedintele PRM, Lucian Bolcas, a declarat ca va invoca, in fata magistratilor Curtii de Apel Bucuresti, in sprijinul actiunii PRM impotriva hotararii privind colegiile uninominale, o declaratie facuta de Traian Basescu, miercuri, in plenul Parlamentului. "Exprim regretul ca Hotararea de Guvern prin care se stabilesc colegiile uninominale pare a nu respecta rigorile legii", a declarat Traian Basescu, in plenul Parlamentului. Reprezentantul PRM a depus la termenul de miercuri, in cadrul procesului desfasurat la Curtea de Apel Bucureşti, o copie
dupa aceasta declaratie, el solicitand magistratilor sa o admita ca proba.
Deocamdată, magistratii Curtii de Apel Bucuresti au stabilit ca la termenul de miercuri vor discuta cererile de interventie, urmand ca, ulterior, sa se pronunte si asupra probei cu inscrisuri solicitate de Lucian Bolcas. Cererile de interventie au fost depuse de MIRA, candidatul PNL pentru Camera Deputatilor, Alina Gorghiu si de un avocat din provincie. Magistratii Curtii de Apel au mai decis, de asemenea, ca acest dosar
sa fie lasat la sfarsitul sedintei.
Basescu: Hotararea Guvernului "pare a nu respecta rigorile legii"
In discursul tinut, miercuri, in fata Parlamentului, presedintele Traian Basescu a declarat ca Hotararea Guvernului prin care se stabilesc colegiile electorale "pare a nu respecta rigorile legii", ceea ce ar putea pune in pericol introducerea sistemului de vot uninominal, sistem care ar duce la reformarea clasei politice. "Adoptarea unui nou mod de alegere a parlamentarilor este un pas inainte catre reformarea clasei politice, pas care dovedeste ca nevoia de schimbare este recunoscută, inclusiv de catre oamenii politici. Aici exprim regretul ca Hotararea Guvernului prin care se stabilesc colegiile electorale pare a nu respecta rigorile legii, ceea ce pericliteaza chiar introducerea noului sistem de vot si poate genera confuzie", a declarat seful statului.
Presedintele Basescu a apreciat totusi importanta introducerii votului uninominal, "chiar daca nu conform variantei dorite de cetateni la referendumul din noiembrie 2007", cand romanii au fost chemati la urne sa spuna daca sunt de acord cu un sistem de vot uninominal majoritar in doua tururi.
Emilian Francu, PNL: Basescu a dat de gol alianta anti-uninominal
Deputatul Emilian Francu, membru in Biroul Politic Central PNL, a declarat, miercuri, ca Traian Basescu "a dat de gol alianta anti-uninominal dintre PD-L si PRM" chiar in ziua in care Curtea de Apel Bucuresti urmeaza sa se pronunte asupra contestatiei depuse de PRM cu privire la delimitarea colegiilor uninominale. "In stilul
sau caracteristic, presedintele Basescu s-a pronuntat cu foarte putin timp inainte ca instanta de judecata sa dea un verdict in aceasta problema. Este o ingerinta clara in actul de Justitie si un gest de dispret, prin care Traian Basescu incearca sa dea indicatii pretioase Curtii de Apel Bucuresti. Nu cred ca ar putea sa existe vreo dovada mai clara despre faptul ca intr-adevar exista o alianta anti-uninominal a PD-L cu PRM, adica acea coalitie a rusinii despre care vorbea premierul Tariceanu mai zilele trecute", a declarat, pentru Agerpres, deputatul liberal Emilian Francu.
Tariceanu: Executivul poate repune in functiune pachetul de legi pentru votul uninominal
Recent, intr-o "Editie speciala", la TVR, premierul Tariceanu a declarat ca PD-L si PRM au format o coalitie incercand sa blocheze votul uninominal fiindca, dupa votarea in acest sistem, PRM ar urma sa dispara, iar PD-L-ul sa piarda intre 7 si 10 procente. In opinia sefului PNL, este un motiv suficient de puternic ca cele doua partide sa nu-si doreasca votul uninominal, dar da asigurari
ca alegerile uninominale vor avea loc la termen.
Daca insa PRM va castiga la Curtea de Apel, premierul spune ca "Executivul are posibilitatea unei miscari rapide cu care sa reinstaleze in functiune tot pachetul de legi pentru votul uninominal".
luni, 13 iulie 2009
Corneliu Vadim Tudor şi Ion Iliescu au lipsit de la discursul preşedintelui
Discursul preşedintelui Băsescu despre starea naţiunii a fost ascultat fără prea mult interes de către parlamentari, mulţi dintre ei venind pe la jumătatea intervenţiei, iar printre absenţi s-au numărat liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, şi preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu.
Nimic din agitaţia provocată de celelalte discursuri ale preşedintelui în Parlament nu s-a regăsit şi la şedinţa de plen comun a Parlamentului de astăzi în care Traian Băsescu a vorbit despre situaţia politică, economică şi socială a ţării. La începutul şedinţei, ce nu a întârziat, în sală erau prezenţi, după estimările preşedintelui de şedinţă, liberala Norica Nicolai, în jur de 185 de senatori şi deputaţi. Parlamentarii s-au înmulţit pe parcurs, astfel că la sfârşitul şedinţei se înregistra un număr de 250 de aleşi veniţi să-l asculte pe preşedinte.
Cei mai mulţi absenţi au fost de la PSD. Şi liberalii au lipsit în număr mare, băncile din sala de plen a Camerei rezervate lor fiind goale. Fără surprize, pedeliştii nu au ratat şedinţa, ei fiind singurii care au aplaudat la final discursul preşedintelui.
A lipsit de la şedinţă liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, cel care făcuse spectacol la unul din discursurile prezidenţiale, cel referitor la condamnarea comunismului. De altfel, preşedintele peremiştilor anunţase încă de săptămâna trecută că nu va veni la şedinţa în care Băsescu va vorbi ca să nu se interpreteze orice mişcare a sa, având în vedere speculaţiile despre o apropiere între PD-L şi PRM. „De ce să mă mai duc, să se mai simtă umilit o dată
? Păi numai prezenţa mea în banca
întâi îl va umili. El vede că n-are păr, vede cum arăt eu – ceva mai binişor decât el – nu-mi tremură nici mâinile, citesc şi mai bine şi atunci de ce să umilesc eu aşa o mândreţe de flăcău cum e Traian Băsescu?", spunea vineri, Tudor.
Absent a fost şi Ion Iliescu, preşedintele de onoare al PSD, şi Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, plecat din ţară.
Nimic din agitaţia provocată de celelalte discursuri ale preşedintelui în Parlament nu s-a regăsit şi la şedinţa de plen comun a Parlamentului de astăzi în care Traian Băsescu a vorbit despre situaţia politică, economică şi socială a ţării. La începutul şedinţei, ce nu a întârziat, în sală erau prezenţi, după estimările preşedintelui de şedinţă, liberala Norica Nicolai, în jur de 185 de senatori şi deputaţi. Parlamentarii s-au înmulţit pe parcurs, astfel că la sfârşitul şedinţei se înregistra un număr de 250 de aleşi veniţi să-l asculte pe preşedinte.
Cei mai mulţi absenţi au fost de la PSD. Şi liberalii au lipsit în număr mare, băncile din sala de plen a Camerei rezervate lor fiind goale. Fără surprize, pedeliştii nu au ratat şedinţa, ei fiind singurii care au aplaudat la final discursul preşedintelui.
A lipsit de la şedinţă liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, cel care făcuse spectacol la unul din discursurile prezidenţiale, cel referitor la condamnarea comunismului. De altfel, preşedintele peremiştilor anunţase încă de săptămâna trecută că nu va veni la şedinţa în care Băsescu va vorbi ca să nu se interpreteze orice mişcare a sa, având în vedere speculaţiile despre o apropiere între PD-L şi PRM. „De ce să mă mai duc, să se mai simtă umilit o dată
? Păi numai prezenţa mea în banca
întâi îl va umili. El vede că n-are păr, vede cum arăt eu – ceva mai binişor decât el – nu-mi tremură nici mâinile, citesc şi mai bine şi atunci de ce să umilesc eu aşa o mândreţe de flăcău cum e Traian Băsescu?", spunea vineri, Tudor.
Absent a fost şi Ion Iliescu, preşedintele de onoare al PSD, şi Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, plecat din ţară.
Indicele atribuit de TI arată lehamitea românilor faţă de corupţie, spune preşedintele GRECO
Menţinerea unui scor slab în indicele de percepţie al corupţiei realizat de Transparency International arată lehamitea românilor faţă de această problemă ce nu poate fi combătută fără voinţă politică, a declarat pentru NewsIn Drago Kos, preşedintele Grupului de State Împotriva Corupţiei (GRECO).
O creştere bruscă a percepţiei corupţiei, aşa cum a fost cazul în Bulgaria, potrivit ultimului index al Transparency International, nu este neapărat un lucru negativ, ci un semn că problema este conştientizată, spune Drago Kos.
Bulgaria a căzut spectaculos în indexul de percepţie privind corupţia publicat marţi de organizaţia Transparency International, cu 0,5 unităţi, fiind acum percepută ca cea mai coruptă ţară din UE şi devansând astfel România, care s-a menţinut la aproape acelaşi scor ca anul trecut - 3,8 în 2008 faţă de 3,7 în 2007 pe o scală de la 0 la 10, unde 10 este indicele pentru cea mai puţin coruptă ţară.
Referitor la România, preşedintele GRECO consideră că "toată lumea se aşteaptă ca, după tot ce s-a întâmplat anul acesta, românii să fie foarte critici, iar atitudinea lor să fie reflectată în indicele de percepţie privind corupţia. Dacă nu sunt atât de critici, atunci înseamnă că şi gradul de conştientizare a problemei este redus sau că oamenilor le e realmente lehamite", este de părere Kos.
Măsurile din ultimul an luate de Parlamentul României şi propunerea de a-l înlocui pe procurorul-şef DNA Daniel Morar sunt semne ale lipsei de voinţă politică din România, a spus Kos.
"Voinţa politică este poate cea mai importantă precondiţie pentru combaterea cu succes a corupţiei. Iar politicienii uită prea adesea acest lucru. Fiecare mişcare a politicienilor exprimă sau neagă această voinţă. Să spunem că aş fi foarte îngrijorat dacă ar trebui să mă ocup acum de PR-ul Guvernului român în domeniul luptei anticorupţie", a glumit preşedintele GRECO.
La contrargumentul că ţările occidentale au şi ele probleme cu corupţia şi nu ar trebui să-i ţină predici României despre transparenţă şi responsabilitate, replica lui Kos a fost: "Nici GRECO, nici eu nu predicăm ţărilor ce să facă. Dar ascultându-i pe reprezentanţii statelor membre GRECO, înţeleg că doresc într-adevăr să combată corupţia ca fenomen endemic şi foarte dăunător ţărilor lor. Iar a te referi la alte exemple negative nu ajută şi în niciun caz nu rezolvă problema", avertizează Kos.
În ceea ce priveşte tendinţa remarcată în mai multe state europene - precum Italia, Slovenia, dar şi România - de a demite sau înlocui procurorii anticorupţie, preşedintele GRECO a spus că este "foarte îngrijorat", acesta fiind un semnal pe care a sperat că nu îl va vedea niciodată. "Înseamnă practic că standardele de combatere a corupţiei sunt în cădere şi că unele ţări sunt caracterizate doar prin cuvinte mari, nimic mai mult. Este timpul ca UE să-şi intensifice eforturile în unele zone, altminteri vom fi într-o poziţie mai proastă decât acum câţiva ani", consideră preşedintele GRECO.
Pericolul pe care Kos îl vede în cazul închiderii acestor unităţi speciale anticorupţie este tocmai politizarea luptei împotriva corupţiei, deoarece ar reveni poliţiei şi procuraturii generale, care în mod tradiţional îşi desfăşoară activitatea "sub auspiciile guvernului".
"În plus
, nu s-ar mai ocupa nimeni de prevenirea fenomenului, iar asta ne-ar întoarce înapoi la o luptă foarte rudimentară împotriva corupţiei, situaţie pe care o credeam deja depăşită", a conchis Kos.
GRECO a fost înfiinţat în 1999 de către Consiliul Europei pentru a asigura respectarea de către statele membre a standardelor de luptă împotriva corupţiei. Pe lângă statele UE, din GRECO mai fac parte ţările din Balcani, Turcia, Ucraina, Republica Moldova, Azerbaidjan, Georgia, Rusia şi SUA.
În 2009, GRECO va adopta raportul privind incriminările şi finanţarea partidelor politice din România. Ultimul raport GRECO, adoptat în decembrie 2007, constata că România nu a implementat reguli adecvate pentru angajarea şi cariera funcţionarilor publici, nu a armonizat regulile legate de refuzul de a primi cadouri şi nici cele privind pregătirea inspectorilor fiscali în domeniul descoperirii eventualelor acte de corupţie.
O creştere bruscă a percepţiei corupţiei, aşa cum a fost cazul în Bulgaria, potrivit ultimului index al Transparency International, nu este neapărat un lucru negativ, ci un semn că problema este conştientizată, spune Drago Kos.
Bulgaria a căzut spectaculos în indexul de percepţie privind corupţia publicat marţi de organizaţia Transparency International, cu 0,5 unităţi, fiind acum percepută ca cea mai coruptă ţară din UE şi devansând astfel România, care s-a menţinut la aproape acelaşi scor ca anul trecut - 3,8 în 2008 faţă de 3,7 în 2007 pe o scală de la 0 la 10, unde 10 este indicele pentru cea mai puţin coruptă ţară.
Referitor la România, preşedintele GRECO consideră că "toată lumea se aşteaptă ca, după tot ce s-a întâmplat anul acesta, românii să fie foarte critici, iar atitudinea lor să fie reflectată în indicele de percepţie privind corupţia. Dacă nu sunt atât de critici, atunci înseamnă că şi gradul de conştientizare a problemei este redus sau că oamenilor le e realmente lehamite", este de părere Kos.
Măsurile din ultimul an luate de Parlamentul României şi propunerea de a-l înlocui pe procurorul-şef DNA Daniel Morar sunt semne ale lipsei de voinţă politică din România, a spus Kos.
"Voinţa politică este poate cea mai importantă precondiţie pentru combaterea cu succes a corupţiei. Iar politicienii uită prea adesea acest lucru. Fiecare mişcare a politicienilor exprimă sau neagă această voinţă. Să spunem că aş fi foarte îngrijorat dacă ar trebui să mă ocup acum de PR-ul Guvernului român în domeniul luptei anticorupţie", a glumit preşedintele GRECO.
La contrargumentul că ţările occidentale au şi ele probleme cu corupţia şi nu ar trebui să-i ţină predici României despre transparenţă şi responsabilitate, replica lui Kos a fost: "Nici GRECO, nici eu nu predicăm ţărilor ce să facă. Dar ascultându-i pe reprezentanţii statelor membre GRECO, înţeleg că doresc într-adevăr să combată corupţia ca fenomen endemic şi foarte dăunător ţărilor lor. Iar a te referi la alte exemple negative nu ajută şi în niciun caz nu rezolvă problema", avertizează Kos.
În ceea ce priveşte tendinţa remarcată în mai multe state europene - precum Italia, Slovenia, dar şi România - de a demite sau înlocui procurorii anticorupţie, preşedintele GRECO a spus că este "foarte îngrijorat", acesta fiind un semnal pe care a sperat că nu îl va vedea niciodată. "Înseamnă practic că standardele de combatere a corupţiei sunt în cădere şi că unele ţări sunt caracterizate doar prin cuvinte mari, nimic mai mult. Este timpul ca UE să-şi intensifice eforturile în unele zone, altminteri vom fi într-o poziţie mai proastă decât acum câţiva ani", consideră preşedintele GRECO.
Pericolul pe care Kos îl vede în cazul închiderii acestor unităţi speciale anticorupţie este tocmai politizarea luptei împotriva corupţiei, deoarece ar reveni poliţiei şi procuraturii generale, care în mod tradiţional îşi desfăşoară activitatea "sub auspiciile guvernului".
"În plus
, nu s-ar mai ocupa nimeni de prevenirea fenomenului, iar asta ne-ar întoarce înapoi la o luptă foarte rudimentară împotriva corupţiei, situaţie pe care o credeam deja depăşită", a conchis Kos.
GRECO a fost înfiinţat în 1999 de către Consiliul Europei pentru a asigura respectarea de către statele membre a standardelor de luptă împotriva corupţiei. Pe lângă statele UE, din GRECO mai fac parte ţările din Balcani, Turcia, Ucraina, Republica Moldova, Azerbaidjan, Georgia, Rusia şi SUA.
În 2009, GRECO va adopta raportul privind incriminările şi finanţarea partidelor politice din România. Ultimul raport GRECO, adoptat în decembrie 2007, constata că România nu a implementat reguli adecvate pentru angajarea şi cariera funcţionarilor publici, nu a armonizat regulile legate de refuzul de a primi cadouri şi nici cele privind pregătirea inspectorilor fiscali în domeniul descoperirii eventualelor acte de corupţie.
Aurescu: Romania are incredere in solutia CIJ
Curtea Internationala de Justitie nu tine cont
in judecarea cauzei Romania impotriva Ucrainei de contextul politic international actual, intrucat - pe langa faptul ca este o disputa strict bilaterala - judecatorii nu pot fi influentati politic, a declarat miercuri Bogdan Aurescu, agentul Romaniei la Haga., intr-o conferinta de presa monitorizata de Hotnews Decizia Curtii nu poate avea decat o influenta pozitiva asupra relatiilor bilaterale romano-ucrainene, sustine Aurescu.
Agentul Romaniei a recunoscut ca a manifestat si continua sa manifeste prudenta in evaluarea sanselor privind victoria Romaniei la Curtea Internationala de Justitie de la Haga, in procesul impotriva Ucrainei privind delimitarea platoului continental al Marii Negre.
"Da, este vorba despre prudenta, pentru ca, daca va uitati la toate procesele care au avut loc la CIJ, participantii in aceste procese au manifestat aceeasi prudenta. Nu ne dam singuri verdicte, nu o putem face si ar fi neuzual si neproductiv", a spus Bogdan Aurescu. El a adaugat ca are incredere in decizia judecatorilor, oameni a caror impartialitate este dincolo de orice tagada.
"Romania are incredere in solutia CIJ, ca va fi echitabila si, prin urmare, favorabila ambelor tari", a reiterat agentul Romaniei o idee pe care a exprimat-o adesea si inainte si in timpul procesului. El a reluat-o intr-o conferinta de presa, in care a prezentat desfasurarea celor trei saptamani de proces de la Haga.
CIJ nu este influentata politic
Intrebat daca actualul context politic international nu va fi in masura sa influenteze decizia judecatorilor Curtii - un context in care, potrivit analistilor, Ucraina nu trebuie sa simta ca este catusi de putin indepartata de Europa -, Aurescu a fost foarte ferm in a respinge total o astfel de idee: cauza trebuie decontextualizata, "este o disputa strict bilaterala, care nu are legatura cu contextul international din jur". Este doar o chestiune a relatiilor bilaterale dintre Romania si URSS, respectiv Ucraina, de 40 de ani.
"Curtea nu poate fi influentata de politic si o spun cu toata siguranta: nu exista loc de influente politice in judecatile CIJ", a accentuat acesta, adaugand ca tocmai in aceasta realitate consta avantajul unei decizii a CIJ.
Decizia CIJ nu va avea influente negative asupra relatiilor bilaterale romano-ucrainene
Verdictul Curtii Internationale de Justitie nu poate avea decat o influenta pozitiva asupra relatiilor bilaterale, sustine Bogdan Aurescu, respingand ideea ca o hotarare favorabila Romaniei ar putea deteriora relatiile cu Kievul. "Asa ar fi normal (n.r. adica influenta pozitiva). Atunci cand elimini din agenda bilaterala o problema veche de 40 de ani nu poate fi decat ceva pozitiv", a spus agentul Romaniei.
Sageti trimise Kievului
Bogdan Aurescu a dat si o replica afirmatiilor din ultimele zile facute de omologul sau ucrainean Volodymir Vassylenko, dar si in timpul procesului.
Agentul Romaniei a spus ca la Haga a fost o echipa ofensiva a diplomatiei romane, care si-a fructificat la maxim statutul de reclamant si a stabilit regulile jocului. "Ucraina a fost defensiva si procedural si pe fond, iar omologul meu, domnul Vassylenko, nu a fructificat avantajul de a vorbi ultimul", a spus Aurescu.
"Ucraina a trebuit sa isi schimbe strategia si a incercat sa distraga atentia de la Insula Serpilor spre predominanta coastelor relevante, argument pe care noi l-am demontat", a rezumat diplomatul roman. El a taxat declaratia de marti a agentului ucrainean care a spus intr-o conferinta de presa ca "Ucraina domina procesul pentru ca are o coasta mai lunga", pentru ca Romania a demonstrat ca aceasta coasta mai lunga nu este in totalitate relevanta.
Aurescu a spus ca echipa Romaniei nu va proceda precum cea ucraineana, care se angajeaza in polemici si antepronuntari in presa in aceasta perioada de deliberarea a Curtii Internationale de Justitie, intrucat este impotriva procedurilor.
"Vreau sa va asigur cu toata raspunderea ca echipa Romaniei nu a omis niciun argument, niciun mijloc de proba" care serveste castigarii procesului, a spus diplomatul roman, "dar nu este oportuna lansarea unor aprecieri despre cat vom castiga sau pe unde va trece linia".
In plus
, el a contrazis o alta afirmatie facuta de ucraineni, care sustin ca e nevoie de acorduri bilaterale de aplicare a hotararii Curtii. Aurescu a subliniat din nou ca decizia CIJ este definitiva, obligatorie si executorie.
Diplomatul roman a explicat ca solutia echitabila despre care a vorbit mereu Romania nu inseamna "o solutie la jumatate, intre cele doua linii propuse de cele doua parti, pentru ca ar fi absurd, ci Curtea va trasa linia de demarcatie conform dreptului international".
"Justitia internationala este impartiala si nu poate fi influentata politic. Avantajul recurgerii la CIJ este tocmai iesirea din zona ambigua a politicii", a reafirmat el.
O sageata aruncata Kievului a fost replica data firmatiei agentului ucrainean privind asa-zisele crime de razboi comise de romani in cel de-al doilea razboi mondial pe teritoriul Ucrainei. "Romania nu trebuie recompensata pentru ca a fost de partea agresorilor si a comis crime de razboi pe teritoriul Ucrainei", a spus Vassylenko la Haga in 18 septembrie. Aceste remarce au fost catalogate de Aurescu drept "foarte nelalocul lor, ca sa ma exprim diplomatic".
Din culisele procesului
Agentul Romaniei la Haga a prezentat presei intreaga echipa care a lucrat la acest dosar
, dar si modul in care a fost pregatit procesul in fata Curtii Internationale de Justitie.
El a relatat un dialog cu Andrei Plesu dinainte de plecarea in Olanda, in care acesta l-a intrebat daca are emotii. "Evident, numai un inconstient nu are emotii", a spus Aurescu, adaugand insa ca membrii echipei care au pledat in fata judecatorilor au incercat sa si le mascheze.
"Toata lumea a apreciat gluma cu castravetele, pentru ca toti judecatorii sunt si profesori universitari si stiu care este tactica studentilor care nu stiu nimic, de a repeta ceea ce stiu", a spus diplomatul roman.
In discursul care a urmat argumentatiei ucrainenilor, in care acestia au batut moneda pe lungimea coastelor lor la Marea Neagra, Aurescu a povestit schita "Castravetele" in fata Curtii.
"Profesorul ii cere elevului sa prezinte lectia despre rosii. Elevul raspunde: "O rosie este o leguma, ca si castravetele. Castravetele apartine familiei Cucurbitaceelor si are 90% apa". Apoi profesorul il intreaba pe elev ce este un cartof. Elevul raspunde: "Cartoful este o leguma, ca si castravetele, care are 90% apa". Apoi profesorul ii cere elevului sa ii spuna ce stie despre matematica. Elevul raspunde ca matematica este o stiinta, ca si biologia, care se ocupa si cu studiul legumelor, printre care si castravetele, care are 90% apa. Orice intrebare pune profesorul, elevul se refera la castravete. Aceasta este si metoda Ucrainei in cazul de fata. Orice aspect ar incerca Ucraina sa justifice in aceasta cauza, revine la acelasi castravete – pretinsa predominanta a tarmurilor sale. Dar spre deosebire de castravetele din sketch, "castravetele" Ucrainei nu este indreptatit la suprafata de apa pe care o pretinde", a fost argumentatia agentului Romaniei.
"Incercarea Ucrainei de a face un exercitiu similar a fost nereusita", crede Aurescu. Unul dintre "avocatii" Ucrainei a spus ca Romania a batut moneda pe argumentul privind lipsa de influenta a Insulei Serpilor asupra delimitarii cum faceau anumiti pletosi britanici cu Yellow Submarine.
"Dupa cum vedeti, nimeni din echipa nu are plete precum cei de la Beatles, iar eu pe ale mele le-am pierdut de mult. Poate doar daca se refereau la perucile juristilor britanici se justifica paralela", a spus amuzat agentul Romaniei.
El a recunoscut ca cel mai dificil moment al celor trei saptamani petrecute la Haga a fost sfarsitul de saptamana dintre pledoariile Ucrainei si contraargumentatia Romaniei. "Discursurile au fost definitivate atunci, totul a trebuit pus intr-un ansamblu coerent in doua zile si trei nopti. Niciodata nu vom uita acele nopti pentru ca am dormit fiecare cate 2-3 ore", a relatat Aurescu.
Potrivit lui, expertii straini din echipa Romaniei - care au o experienta de 20 de ani de pledoarii la CIJ - au spus ca a fost cel mai bun tur doi pe care l-au vazut in toate procesele la care au luat parte si probabil a fost cel putin la fel de bun, daca nu mai bun decat primul tur de pledoarii, pentru care a fost mult mai mult timp de pregatire.
"Avocatii straini din echipa Ucrainei au venit la sfarsit sa ne felicite", a spus Aurescu.
Procesul la Haga este un proiect national
Bogdan Aurescu a tinut sa sublinieze din nou ca procesul de la Haga nu este un proces despre insula Serpilor si in care Curtea trebuie sa se pronunte obligatoriu asupra statutului insulei: stanca sau insula. Dar si daca CIJ o va face, Romania a adus argumente "extrem de solide" pentru a o considera o stanca.
"Procesul este un proiect de interes national, la care au lucrat mai multe guverne si mai multi ministri de externe", a mai aratat agentul Romaniei.
El a incheiat cu "un gand personal", vorbind despre reactiile publicului din Romania la relatarile presei pe acest subiect. A fost uimit si incantat de faptul ca un astfel de subiect, tehnic poate, a coagulat atentia si interesul atator romani.
"A fost important ca am putut arata in Romania si pe plan international ca tara noastra isi poate promova interesele cu capul sus. Aceste trei saptamani au demonstrat ca putem avea si un alt mod de gandire decat cel potrivit caruia stim ca avem dreptate, dar destinul nostru, al romanilor, este sa fim mereu nedreptatiti", a conchis Aurescu.
in judecarea cauzei Romania impotriva Ucrainei de contextul politic international actual, intrucat - pe langa faptul ca este o disputa strict bilaterala - judecatorii nu pot fi influentati politic, a declarat miercuri Bogdan Aurescu, agentul Romaniei la Haga., intr-o conferinta de presa monitorizata de Hotnews Decizia Curtii nu poate avea decat o influenta pozitiva asupra relatiilor bilaterale romano-ucrainene, sustine Aurescu.
Agentul Romaniei a recunoscut ca a manifestat si continua sa manifeste prudenta in evaluarea sanselor privind victoria Romaniei la Curtea Internationala de Justitie de la Haga, in procesul impotriva Ucrainei privind delimitarea platoului continental al Marii Negre.
"Da, este vorba despre prudenta, pentru ca, daca va uitati la toate procesele care au avut loc la CIJ, participantii in aceste procese au manifestat aceeasi prudenta. Nu ne dam singuri verdicte, nu o putem face si ar fi neuzual si neproductiv", a spus Bogdan Aurescu. El a adaugat ca are incredere in decizia judecatorilor, oameni a caror impartialitate este dincolo de orice tagada.
"Romania are incredere in solutia CIJ, ca va fi echitabila si, prin urmare, favorabila ambelor tari", a reiterat agentul Romaniei o idee pe care a exprimat-o adesea si inainte si in timpul procesului. El a reluat-o intr-o conferinta de presa, in care a prezentat desfasurarea celor trei saptamani de proces de la Haga.
CIJ nu este influentata politic
Intrebat daca actualul context politic international nu va fi in masura sa influenteze decizia judecatorilor Curtii - un context in care, potrivit analistilor, Ucraina nu trebuie sa simta ca este catusi de putin indepartata de Europa -, Aurescu a fost foarte ferm in a respinge total o astfel de idee: cauza trebuie decontextualizata, "este o disputa strict bilaterala, care nu are legatura cu contextul international din jur". Este doar o chestiune a relatiilor bilaterale dintre Romania si URSS, respectiv Ucraina, de 40 de ani.
"Curtea nu poate fi influentata de politic si o spun cu toata siguranta: nu exista loc de influente politice in judecatile CIJ", a accentuat acesta, adaugand ca tocmai in aceasta realitate consta avantajul unei decizii a CIJ.
Decizia CIJ nu va avea influente negative asupra relatiilor bilaterale romano-ucrainene
Verdictul Curtii Internationale de Justitie nu poate avea decat o influenta pozitiva asupra relatiilor bilaterale, sustine Bogdan Aurescu, respingand ideea ca o hotarare favorabila Romaniei ar putea deteriora relatiile cu Kievul. "Asa ar fi normal (n.r. adica influenta pozitiva). Atunci cand elimini din agenda bilaterala o problema veche de 40 de ani nu poate fi decat ceva pozitiv", a spus agentul Romaniei.
Sageti trimise Kievului
Bogdan Aurescu a dat si o replica afirmatiilor din ultimele zile facute de omologul sau ucrainean Volodymir Vassylenko, dar si in timpul procesului.
Agentul Romaniei a spus ca la Haga a fost o echipa ofensiva a diplomatiei romane, care si-a fructificat la maxim statutul de reclamant si a stabilit regulile jocului. "Ucraina a fost defensiva si procedural si pe fond, iar omologul meu, domnul Vassylenko, nu a fructificat avantajul de a vorbi ultimul", a spus Aurescu.
"Ucraina a trebuit sa isi schimbe strategia si a incercat sa distraga atentia de la Insula Serpilor spre predominanta coastelor relevante, argument pe care noi l-am demontat", a rezumat diplomatul roman. El a taxat declaratia de marti a agentului ucrainean care a spus intr-o conferinta de presa ca "Ucraina domina procesul pentru ca are o coasta mai lunga", pentru ca Romania a demonstrat ca aceasta coasta mai lunga nu este in totalitate relevanta.
Aurescu a spus ca echipa Romaniei nu va proceda precum cea ucraineana, care se angajeaza in polemici si antepronuntari in presa in aceasta perioada de deliberarea a Curtii Internationale de Justitie, intrucat este impotriva procedurilor.
"Vreau sa va asigur cu toata raspunderea ca echipa Romaniei nu a omis niciun argument, niciun mijloc de proba" care serveste castigarii procesului, a spus diplomatul roman, "dar nu este oportuna lansarea unor aprecieri despre cat vom castiga sau pe unde va trece linia".
In plus
, el a contrazis o alta afirmatie facuta de ucraineni, care sustin ca e nevoie de acorduri bilaterale de aplicare a hotararii Curtii. Aurescu a subliniat din nou ca decizia CIJ este definitiva, obligatorie si executorie.
Diplomatul roman a explicat ca solutia echitabila despre care a vorbit mereu Romania nu inseamna "o solutie la jumatate, intre cele doua linii propuse de cele doua parti, pentru ca ar fi absurd, ci Curtea va trasa linia de demarcatie conform dreptului international".
"Justitia internationala este impartiala si nu poate fi influentata politic. Avantajul recurgerii la CIJ este tocmai iesirea din zona ambigua a politicii", a reafirmat el.
O sageata aruncata Kievului a fost replica data firmatiei agentului ucrainean privind asa-zisele crime de razboi comise de romani in cel de-al doilea razboi mondial pe teritoriul Ucrainei. "Romania nu trebuie recompensata pentru ca a fost de partea agresorilor si a comis crime de razboi pe teritoriul Ucrainei", a spus Vassylenko la Haga in 18 septembrie. Aceste remarce au fost catalogate de Aurescu drept "foarte nelalocul lor, ca sa ma exprim diplomatic".
Din culisele procesului
Agentul Romaniei la Haga a prezentat presei intreaga echipa care a lucrat la acest dosar
, dar si modul in care a fost pregatit procesul in fata Curtii Internationale de Justitie.
El a relatat un dialog cu Andrei Plesu dinainte de plecarea in Olanda, in care acesta l-a intrebat daca are emotii. "Evident, numai un inconstient nu are emotii", a spus Aurescu, adaugand insa ca membrii echipei care au pledat in fata judecatorilor au incercat sa si le mascheze.
"Toata lumea a apreciat gluma cu castravetele, pentru ca toti judecatorii sunt si profesori universitari si stiu care este tactica studentilor care nu stiu nimic, de a repeta ceea ce stiu", a spus diplomatul roman.
In discursul care a urmat argumentatiei ucrainenilor, in care acestia au batut moneda pe lungimea coastelor lor la Marea Neagra, Aurescu a povestit schita "Castravetele" in fata Curtii.
"Profesorul ii cere elevului sa prezinte lectia despre rosii. Elevul raspunde: "O rosie este o leguma, ca si castravetele. Castravetele apartine familiei Cucurbitaceelor si are 90% apa". Apoi profesorul il intreaba pe elev ce este un cartof. Elevul raspunde: "Cartoful este o leguma, ca si castravetele, care are 90% apa". Apoi profesorul ii cere elevului sa ii spuna ce stie despre matematica. Elevul raspunde ca matematica este o stiinta, ca si biologia, care se ocupa si cu studiul legumelor, printre care si castravetele, care are 90% apa. Orice intrebare pune profesorul, elevul se refera la castravete. Aceasta este si metoda Ucrainei in cazul de fata. Orice aspect ar incerca Ucraina sa justifice in aceasta cauza, revine la acelasi castravete – pretinsa predominanta a tarmurilor sale. Dar spre deosebire de castravetele din sketch, "castravetele" Ucrainei nu este indreptatit la suprafata de apa pe care o pretinde", a fost argumentatia agentului Romaniei.
"Incercarea Ucrainei de a face un exercitiu similar a fost nereusita", crede Aurescu. Unul dintre "avocatii" Ucrainei a spus ca Romania a batut moneda pe argumentul privind lipsa de influenta a Insulei Serpilor asupra delimitarii cum faceau anumiti pletosi britanici cu Yellow Submarine.
"Dupa cum vedeti, nimeni din echipa nu are plete precum cei de la Beatles, iar eu pe ale mele le-am pierdut de mult. Poate doar daca se refereau la perucile juristilor britanici se justifica paralela", a spus amuzat agentul Romaniei.
El a recunoscut ca cel mai dificil moment al celor trei saptamani petrecute la Haga a fost sfarsitul de saptamana dintre pledoariile Ucrainei si contraargumentatia Romaniei. "Discursurile au fost definitivate atunci, totul a trebuit pus intr-un ansamblu coerent in doua zile si trei nopti. Niciodata nu vom uita acele nopti pentru ca am dormit fiecare cate 2-3 ore", a relatat Aurescu.
Potrivit lui, expertii straini din echipa Romaniei - care au o experienta de 20 de ani de pledoarii la CIJ - au spus ca a fost cel mai bun tur doi pe care l-au vazut in toate procesele la care au luat parte si probabil a fost cel putin la fel de bun, daca nu mai bun decat primul tur de pledoarii, pentru care a fost mult mai mult timp de pregatire.
"Avocatii straini din echipa Ucrainei au venit la sfarsit sa ne felicite", a spus Aurescu.
Procesul la Haga este un proiect national
Bogdan Aurescu a tinut sa sublinieze din nou ca procesul de la Haga nu este un proces despre insula Serpilor si in care Curtea trebuie sa se pronunte obligatoriu asupra statutului insulei: stanca sau insula. Dar si daca CIJ o va face, Romania a adus argumente "extrem de solide" pentru a o considera o stanca.
"Procesul este un proiect de interes national, la care au lucrat mai multe guverne si mai multi ministri de externe", a mai aratat agentul Romaniei.
El a incheiat cu "un gand personal", vorbind despre reactiile publicului din Romania la relatarile presei pe acest subiect. A fost uimit si incantat de faptul ca un astfel de subiect, tehnic poate, a coagulat atentia si interesul atator romani.
"A fost important ca am putut arata in Romania si pe plan international ca tara noastra isi poate promova interesele cu capul sus. Aceste trei saptamani au demonstrat ca putem avea si un alt mod de gandire decat cel potrivit caruia stim ca avem dreptate, dar destinul nostru, al romanilor, este sa fim mereu nedreptatiti", a conchis Aurescu.
Statul vrea să investească 800.000 euro în monitorizarea sectorului viticol
Ministerul Economiei
şi Finanţelor (MEF) vrea să contracteze, pe 5 noiembrie, servicii
informatice şi conexe în valoare de peste 800.000 euro
fără TVA, care vor fi utilizate pentru monitorizarea sectorului viticol, potrivit anunţului publicat, miercuri, pe sistemul electronic de achiziţii publice.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) este beneficiarul contractului de "asistenţă tehnică pentru dezvoltarea unui software GIS pentru sectorul viticol, compatibil cu sistemul IACS LPIS/GIS, şi digitalizarea parcelelor specifice de plantaţii viticole".
şi Finanţelor (MEF) vrea să contracteze, pe 5 noiembrie, servicii
informatice şi conexe în valoare de peste 800.000 euro
fără TVA, care vor fi utilizate pentru monitorizarea sectorului viticol, potrivit anunţului publicat, miercuri, pe sistemul electronic de achiziţii publice.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) este beneficiarul contractului de "asistenţă tehnică pentru dezvoltarea unui software GIS pentru sectorul viticol, compatibil cu sistemul IACS LPIS/GIS, şi digitalizarea parcelelor specifice de plantaţii viticole".
Chrysler a pierdut 400 mil. dolari de la începutul anului
roducatorul auto american Chrysler LLC si-a anuntat dealerii ca a pierdut 400 milioane de dolari
de la inceputul anului in curs. Anuntul a venit o data cu prezentarea a cateva detalii privind noua masina electrica pe care o dezvolta in acest moment.
CEO-ul Chrysler, Robert Nardelli, alaturi de alti oficiali ai companiei
au declarat ca a fost aplicat un program de reducere a costurilor insa producatorul auto continua sa afiseze pierderi. Reprezentantii companiei au mai adaugat ca de la inceputul anului vanzarile Chrysler au scazut cu 24%, pe fondul gamei de modele bazata pe masini mari cu consum ridicat. Compania detine, in acest moment, 11 miliarde de dolari in numerar
.
Chrysler, care a fost achizitionat de catre compania de private-equity Cerberus Capital Management LP, a afisat in 2007 pierderi de 1,6 miliarde de dolari.
Repezentantii companiei nu au vrut sa comenteze anunturile facute in carul intalnirii cu dealerii, argumentand ca aceasa sesiune a fost una privata.
de la inceputul anului in curs. Anuntul a venit o data cu prezentarea a cateva detalii privind noua masina electrica pe care o dezvolta in acest moment.
CEO-ul Chrysler, Robert Nardelli, alaturi de alti oficiali ai companiei
au declarat ca a fost aplicat un program de reducere a costurilor insa producatorul auto continua sa afiseze pierderi. Reprezentantii companiei au mai adaugat ca de la inceputul anului vanzarile Chrysler au scazut cu 24%, pe fondul gamei de modele bazata pe masini mari cu consum ridicat. Compania detine, in acest moment, 11 miliarde de dolari in numerar
.
Chrysler, care a fost achizitionat de catre compania de private-equity Cerberus Capital Management LP, a afisat in 2007 pierderi de 1,6 miliarde de dolari.
Repezentantii companiei nu au vrut sa comenteze anunturile facute in carul intalnirii cu dealerii, argumentand ca aceasa sesiune a fost una privata.
Şefii Lehman Brothers & Co., anchetaţi de FBI pentru fraudă
auzele "cutremurului" care a zguduit pietele financiare internationale in ultimele 10 zile sunt investigate de catre FBI care suspecteaza ca boss-ii companiilor in cauza, printre care Lehman Brothers si AIG, sunt "un pic vinovati" de frauda.
Ancheta FBI vizeaza un numar de 26 de companii
de pe Wall Street, conform oficialilor agentiei federale americane. “FBI-ul are in derulare 26 de investigatii ce privesc fraude la nivel de corporatii”, a declarat purtatorul de cuvant al FBI, Richard Kelko, citat de CNN.
De asemenea, Comisia de control si reforma a administratiei a Congresului Statelor Unite ii va audia pe directorii AIG si Lehman Brothers.
Astfel, comisia "va examina greselile de reglementare si excesele financiare
care au condus la falimentul Lehman Brothers si la nationalizarea AIG".
Membrii comisiei de control lasa sa se inteleaga faptul ca cele doua institutii au facut "investii imprudente" si acuza, voalat, organele abilitate ca au manifestat "o supraveghere permisiva fapt care a antrenat bulversarea economiei
americane".
Ancheta FBI vizeaza un numar de 26 de companii
de pe Wall Street, conform oficialilor agentiei federale americane. “FBI-ul are in derulare 26 de investigatii ce privesc fraude la nivel de corporatii”, a declarat purtatorul de cuvant al FBI, Richard Kelko, citat de CNN.
De asemenea, Comisia de control si reforma a administratiei a Congresului Statelor Unite ii va audia pe directorii AIG si Lehman Brothers.
Astfel, comisia "va examina greselile de reglementare si excesele financiare
care au condus la falimentul Lehman Brothers si la nationalizarea AIG".
Membrii comisiei de control lasa sa se inteleaga faptul ca cele doua institutii au facut "investii imprudente" si acuza, voalat, organele abilitate ca au manifestat "o supraveghere permisiva fapt care a antrenat bulversarea economiei
americane".
Electricite de France cumpără British Energy pentru 23 miliarde de dolari
Electricite de France face cea mai mare achiziţie din istoria sa: cumpără British Energy pentru 23 de miliarde de dolari
. EDF preia astfel controlul a 8 din cele zece centrale nucleare din Marea Britanie. Pe de altă parte, compania
britanică Centrica negociază deja cu EDF preluarea a 25% din energia
generată de British Energy. Centrica intrenţionează să cumpere şi un sfert din noile centralele nucleare ce vor fi construite de EDF.
Electricite de France, cel mai mare operator de reactoare nucleare din lume a cumpărat cu 23 de miliarde de dolari, compania care asigură 14% din energia britanicilor. Guvernul de la Londra, care deţine 36% din British Energy, a susţinut tranzacţia. Este un pas important în încercarea de a reduce dependenţa Regatului de petrol şi cărbune.
Primul ministru Gordon Brown a spus că tranzacţia aduce un plus
de valoare contribuabilului şi că reprezintă un pas important în construcţia de noi centrale nucleare. Compania framceză de utilităţi a produs
anul trecut, prin cele 58 de unităţi nucleare, 77% din necesarul de electricitate al Franţei. Este cea mai mare cantitate de energie electrică asigurată de o singură companie.
British Energy a respins pe 31 iulie o primă ofertă a EDF de 765 de pence pe acţiune deoarece a considerat că propunerea subevalua unităţile nucleare şi terenurile adiacente. Compania franceză are deja 5 milioane de clienţi în Marea Britanie.
EDF împreună cu fondurile KKR şi TPG Capital, au mai făcut o ofertă de 6,2 miliarde de dolari şi pentru Constellations Energy depăşind cu 30 de procente prounerea companiei deţinute de Warren Buffett, MidAmerican Energy Holdings.
. EDF preia astfel controlul a 8 din cele zece centrale nucleare din Marea Britanie. Pe de altă parte, compania
britanică Centrica negociază deja cu EDF preluarea a 25% din energia
generată de British Energy. Centrica intrenţionează să cumpere şi un sfert din noile centralele nucleare ce vor fi construite de EDF.
Electricite de France, cel mai mare operator de reactoare nucleare din lume a cumpărat cu 23 de miliarde de dolari, compania care asigură 14% din energia britanicilor. Guvernul de la Londra, care deţine 36% din British Energy, a susţinut tranzacţia. Este un pas important în încercarea de a reduce dependenţa Regatului de petrol şi cărbune.
Primul ministru Gordon Brown a spus că tranzacţia aduce un plus
de valoare contribuabilului şi că reprezintă un pas important în construcţia de noi centrale nucleare. Compania framceză de utilităţi a produs
anul trecut, prin cele 58 de unităţi nucleare, 77% din necesarul de electricitate al Franţei. Este cea mai mare cantitate de energie electrică asigurată de o singură companie.
British Energy a respins pe 31 iulie o primă ofertă a EDF de 765 de pence pe acţiune deoarece a considerat că propunerea subevalua unităţile nucleare şi terenurile adiacente. Compania franceză are deja 5 milioane de clienţi în Marea Britanie.
EDF împreună cu fondurile KKR şi TPG Capital, au mai făcut o ofertă de 6,2 miliarde de dolari şi pentru Constellations Energy depăşind cu 30 de procente prounerea companiei deţinute de Warren Buffett, MidAmerican Energy Holdings.
Prognoza de PIB pentru 2008 va fi revizuită în creştere la 505 miliarde lei - Vosganian
Ministrul economiei
şi finanţelor, Varujan Vosganian, a anunţat miercuri că prognoza privind produsul intern brut (PIB) al României din acest an va fi revizuită până la 505 miliarde lei, de la 475 miliarde lei
, cât era precedenta estimare a Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).
Este a doua revizuire a PIB-ului din acest an, prima estimare a Comisiei fiind de 440 miliarde lei, la o creştere economică de 6,5% şi o inflaţie de 5,7%.
În primăvară, Comisia a revizuit estimarea de PIB pentru acest an la 475 miliarde lei.
Săptămâna trecută, la şedinţa de Guvern în care a prezentat detaliile rectificării bugetare, ministrul Vosganian vorbea de o estimare a PIB-ului inferioară cu 10 miliarde lei, respectiv de 495 miliarde lei.
"În urma analizei Comisiei Naţionale de Prognoză, în prezent se estimează că produsul
intern brut va fi de 495 de miliarde de lei", declarase Vosganian, în 18 septembrie.
şi finanţelor, Varujan Vosganian, a anunţat miercuri că prognoza privind produsul intern brut (PIB) al României din acest an va fi revizuită până la 505 miliarde lei, de la 475 miliarde lei
, cât era precedenta estimare a Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).
Este a doua revizuire a PIB-ului din acest an, prima estimare a Comisiei fiind de 440 miliarde lei, la o creştere economică de 6,5% şi o inflaţie de 5,7%.
În primăvară, Comisia a revizuit estimarea de PIB pentru acest an la 475 miliarde lei.
Săptămâna trecută, la şedinţa de Guvern în care a prezentat detaliile rectificării bugetare, ministrul Vosganian vorbea de o estimare a PIB-ului inferioară cu 10 miliarde lei, respectiv de 495 miliarde lei.
"În urma analizei Comisiei Naţionale de Prognoză, în prezent se estimează că produsul
intern brut va fi de 495 de miliarde de lei", declarase Vosganian, în 18 septembrie.
Fondul Proprietatea dă în judecată MEF pentru a recupera peste 2,5% din Nuclearelectrica
"Ministerul de Finanţe este într-o poziţie ingrată, fiind şi acţionar la Fondul Proprietatea. Nu este un război, ambele părţi au considerat că este cea mai clară cale de soluţionare", a declarat directorul general adjunct al Fondului Proprietatea, Daniela Lulalche.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
