Republica Moldova se confruntă cu o gravă problemă a îmbătrânirii populaţiei. Vârsta medie a populaţiei R. Moldova a crescut de la
32,9 ani în 1998 până la 35,6 ani în anul 2007. Populaţia feminină, cu o vârstă medie de 37 de ani, a fost şi în 2007 mai îmbătrânită decât cea masculină cu trei ani. În mediul urban, vârsta medie a femeilor este cu 2,9 ani mai mare decât cea a bărbaţilor, iar în mediul rural - cu 3,3 ani. Aceste constatări au fost făcute, astăzi, în cadrul unei întâlniri a membrilor Academiei de Ştiinţe cu reprezentanţi ai Fondului ONU pentru Populaţie din R. Moldova (UNFPA).Potrivit academicienilor, una din principalele cauze ale îmbătrânirii este reducerea natalităţii populaţiei. În opinia acestora, în ultimii ani se înregistrează o creştere a numărului populaţiei care trece de vârsta de 80 de ani, iar toate acestea luate în ansamblu duc la evidenţierea fenomenului îmbătrânirii populaţiei.Totodată, potrivit academicianului Gheorghe Paladi, diferenţieri în structura pe vârste a populaţiei apar mai pregnant în profil teritorial, determinate de variaţia teritorială a fenomenelor demografice, precum şi de mişcarea migratorie a populaţiei. Raioanele cele mai „tinere”, cu o pondere de peste 23 la sută a populaţiei de până la 15 ani, sunt raioanele din centrul şi sudul republicii. Raioanele de la nord înregistrează un procent mai ridicat al populaţiei vârstnice. O altă problemă care contribuie negativ la procesele demografice este şi starea de sănătate a populaţiei. Se atestă o mortalitate înaltă printre bărbaţii în vârstă aptă de muncă şi este legată de abuzul de alcool, fumat şi alimentaţia incorectă. De asemenea, sunt înregistrate multe cauze de deces provenite în urma accidentelor, violenţelor, bolile
cardiovasculare etc.
Printre soluţiile propuse de academicieni se numără elaborarea unor strategii şi politici de stat menite să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei, printre care crearea locurilor de muncă şi stimularea natalităţii în R. Moldova.
marți, 31 martie 2009
Naţionala Moldovei de fotbal ocupă locul 37 în clasamentul Federaţiei Internaţionale de Fotbal (FIFA)
Echipa naţională de fotbal a urcat 14 trepte şi ocupă în premieră locul 37 în clasamentul lunii aprilie, alcătuit de Federaţia Internaţională de Fotbal (FIFA). În topul dat publicităţii săptămâna curentă la
Zurich (Elveţia), Moldova a devansat echipe din fotbalul mondial precum Nigeria, Chile sau Elveţia. Ascensiunea echipei naţionale pare oarecum surpinzătoate, deoarece luna precedentă, trupa condusă de Igor Dobrovolschi nu a susţinut nici un meci. Potrivit oficialilor FMF, locul 37 este binemeritat, deoarece unul dintre criteriile de bază în calcularea topului este ultimul eşec. Moldova nu a mai pierdut niciun meci de opt luni şi este neînvinsă în cinci partide. Echipa pregătită de campionul olimpic, Igor Dobrovolschi a cedat la Chişinău, în ziua de 8 septembrie 2007, în faţa Norvegiei şi din acel moment nu mai a mai cunoscut amarul înfrangerii. Adversarii din grupa de calificare în preliminariile Cupei Mondiale - 2010, ocupă următoarele poziţii: Grecia - locul 8, Israel - 20, Elveţia - 46, Letonia - 73, în timp ce modesta echipă a Luxemburgului se plasează pe locul - 157. În fruntea clasamentului FIFA, ca şi luna trecută, se află selecţionata Argentinei, cu 157 de puncte. Naţionala lui Maradona este urmată de Brazilia şi Italia, cu 1509 şi, respectiv, 1391 puncte. În topul FIFA, care este dat publicităţii lunar, sunt incluse 202 federaţii naţionale de fotbal.
Zurich (Elveţia), Moldova a devansat echipe din fotbalul mondial precum Nigeria, Chile sau Elveţia. Ascensiunea echipei naţionale pare oarecum surpinzătoate, deoarece luna precedentă, trupa condusă de Igor Dobrovolschi nu a susţinut nici un meci. Potrivit oficialilor FMF, locul 37 este binemeritat, deoarece unul dintre criteriile de bază în calcularea topului este ultimul eşec. Moldova nu a mai pierdut niciun meci de opt luni şi este neînvinsă în cinci partide. Echipa pregătită de campionul olimpic, Igor Dobrovolschi a cedat la Chişinău, în ziua de 8 septembrie 2007, în faţa Norvegiei şi din acel moment nu mai a mai cunoscut amarul înfrangerii. Adversarii din grupa de calificare în preliminariile Cupei Mondiale - 2010, ocupă următoarele poziţii: Grecia - locul 8, Israel - 20, Elveţia - 46, Letonia - 73, în timp ce modesta echipă a Luxemburgului se plasează pe locul - 157. În fruntea clasamentului FIFA, ca şi luna trecută, se află selecţionata Argentinei, cu 157 de puncte. Naţionala lui Maradona este urmată de Brazilia şi Italia, cu 1509 şi, respectiv, 1391 puncte. În topul FIFA, care este dat publicităţii lunar, sunt incluse 202 federaţii naţionale de fotbal.
Valeriu Pasat îşi reia acuzaţiile la adresa justiţiei
Fostul ministru al Apărării şi şef al serviciilor
secrete, Valeriu Pasat, şi-a reluat acuzaţiile la
adresa justiţiei din Republica Moldova. După ce acum două săptămâni ceruse o anchetă parlamentară în cazul său pe motiv că ar fi nevinovat, miercuri el l-a acuzat pe procurorul general, Valeriu Gurbulea, că ar încerca să inducă în eroare opinia publică, atunci când vorbeşte despre implicarea sa într-o presupusă tentativă de lovitură de stat, în primăvara anului 2005. Valeriu Pasat îl acuză pe procurorul general că ar fi minţit, într-un interviu la radio „Europa Liberă", când afirma că procurorii de la Chişinău ar fi trimis comisii rogatorii colegilor din Rusia. Este vorba despre cereri oficiale pentru a obţine informaţiile necesare care să dovedească implicarea sa în presupusa tentativă de lovitură de stat. Valeriu Pasat, care în prezent se află la Moscova, spune că, într-o scrisoare pe care a primit-o de la procuratura generală din Rusia, aceasta neagă că ar fi primit aceste comisii rogatorii din partea Chişinăului. Alte acuzaţii Într-o altă scrisoare, adresată de data
aceasta preşedintelui Parlamentului, Marian Lupu, şi mai multor lideri de partide politice, fostul ministru al Apărării afirmă: „Procedând astfel, Valeriu Gurbulea nu doar a discreditat instituţia naţională abilitată să asigure respectarea legislaţiei în statul nostru, dar a încercat să transfere responsabilitatea pentru propria inactivitate asupra unei autorităţi de drept străine". În aceeaşi scrisoare el sugerează că Parlamentul nu ar trebui să rămână nepăsător faţă de ceea ce el numeşte „neadevăruri spuse în public". Nici Procuratura Generală, nici vreunul din liderii politici cărora le-a fost adresată scrisoarea nu a comentat acuzaţiile lansate de Valeriu Pasat. Valeriu Pasat a fost arestat în martie 2005 şi a stat în închisoare în Republica Moldova, aproape 2 ani şi jumătate, într-un dosar în care a fost acuzat că ar fi vândut ilegal 21 de avioane de vânătoare MIG 29 şi mai multe lansatoare de proiectile în perioada în care a deţinea funcţia de ministru al Apărării. El a fost condamnat, ulterior, la 10 ani de detenţie, însă Curtea de Apel Chişinău l-a achitat în cazul avioanelor de vânătoare şi l-a amnistiat în cel al lansatoarelor de proiectile, eliberându-l din detenţie. Imediat după eliberare, Valeriu Pasat a plecat în Rusia. Decizia prin care el a fost pus în libertate a fost însă anulată recent de Curtea Supremă de Justiţie.
secrete, Valeriu Pasat, şi-a reluat acuzaţiile la
adresa justiţiei din Republica Moldova. După ce acum două săptămâni ceruse o anchetă parlamentară în cazul său pe motiv că ar fi nevinovat, miercuri el l-a acuzat pe procurorul general, Valeriu Gurbulea, că ar încerca să inducă în eroare opinia publică, atunci când vorbeşte despre implicarea sa într-o presupusă tentativă de lovitură de stat, în primăvara anului 2005. Valeriu Pasat îl acuză pe procurorul general că ar fi minţit, într-un interviu la radio „Europa Liberă", când afirma că procurorii de la Chişinău ar fi trimis comisii rogatorii colegilor din Rusia. Este vorba despre cereri oficiale pentru a obţine informaţiile necesare care să dovedească implicarea sa în presupusa tentativă de lovitură de stat. Valeriu Pasat, care în prezent se află la Moscova, spune că, într-o scrisoare pe care a primit-o de la procuratura generală din Rusia, aceasta neagă că ar fi primit aceste comisii rogatorii din partea Chişinăului. Alte acuzaţii Într-o altă scrisoare, adresată de data
aceasta preşedintelui Parlamentului, Marian Lupu, şi mai multor lideri de partide politice, fostul ministru al Apărării afirmă: „Procedând astfel, Valeriu Gurbulea nu doar a discreditat instituţia naţională abilitată să asigure respectarea legislaţiei în statul nostru, dar a încercat să transfere responsabilitatea pentru propria inactivitate asupra unei autorităţi de drept străine". În aceeaşi scrisoare el sugerează că Parlamentul nu ar trebui să rămână nepăsător faţă de ceea ce el numeşte „neadevăruri spuse în public". Nici Procuratura Generală, nici vreunul din liderii politici cărora le-a fost adresată scrisoarea nu a comentat acuzaţiile lansate de Valeriu Pasat. Valeriu Pasat a fost arestat în martie 2005 şi a stat în închisoare în Republica Moldova, aproape 2 ani şi jumătate, într-un dosar în care a fost acuzat că ar fi vândut ilegal 21 de avioane de vânătoare MIG 29 şi mai multe lansatoare de proiectile în perioada în care a deţinea funcţia de ministru al Apărării. El a fost condamnat, ulterior, la 10 ani de detenţie, însă Curtea de Apel Chişinău l-a achitat în cazul avioanelor de vânătoare şi l-a amnistiat în cel al lansatoarelor de proiectile, eliberându-l din detenţie. Imediat după eliberare, Valeriu Pasat a plecat în Rusia. Decizia prin care el a fost pus în libertate a fost însă anulată recent de Curtea Supremă de Justiţie.
Ţara zăpăcelii naţionale
Cu cât mai mult merg în străinătate, cu atât mai puţin mă fascinează Europa – totul pare clar acolo, chiar dacă şi la
Bruxelles declaraţiile politicienilor trebuie citite printre rânduri. În acelaşi timp, tot mai greu mă adaptez la realităţile de acasă - oricât ar fi de ordonată Europa, zăpăceala autohtonă e în afara concurenţei… Mă cuprinde chiar de la ghişeul grănicerului de la aeroport, care mă întâmpină cu deja tradiţional-glacialul „zdravstvuite, otkuda letim?” - Doaaaaaamne, îmi vine să strig, cu ce-am greşit că nu mai învaţă ăştia româneşte nici la plecare, nici la sosire! Sau poate am greşit destinaţia?! Şi devine o realitate obiectivă în care sunt nevoită să exist. O realitate caracterizată de o zăpăceală cvazigenerală, în care totul e „invers”.
N-ar fi atât de grav, poate, dacă n-ar exista încercările de a mă zăpăci cu bună ştiinţă. Astfel, deşi au trecut zece zile de la învestirea noului guvern, eu nu pot înţelege în ce mod un „vechi” şef la Fisc devine şef nou la Centrul pentru combaterea corupţiei. Admit că sunt „zone adiacente”, şi totuşi… La fel, nu pot înţelege cum de preşedintele Voronin se pricepe „la toate” - de la tractoare, la „Eurovision” şi de la apărare, la arta scenică. Ieri, bunăoară, el a prezidat o şedinţă de lucru la tema editării manualelor pentru învăţământul preuniversitar. Impecabil din punctul de vedre al stilului
, comunicatul Serviciului prezidenţial de presă spune totul, fără a spune însă şi câteva lucruri esenţiale: ce înseamnă „o nouă generaţie a manualelor”, despre care a vorbit Voronin; cum anume va fi „perfecţionat actualul sistem de editare a manualelor”; cine vor fi „autorii cu experienţă vastă, care vor pregăti manualele şi vor evalua manuscrisele”? Ştiind „năravul” actualei guvernări, care e garanţia că respectiva echipă nu va fi selectată de eternul Victor Stepaniuc şi că nu ne vom pomeni cu noi mo(n)stre de „Istorie integrată” sau, mai grav, de „limbă moldovenească”? Curată zăpăceală, dacă ar fi să-l parafrazăm pe Caragiale…
Din fericire, în această mare de zăpăceală, mai există câte o luminiţă - ce-i drept, însoţită de nişte cifre de la care ni se întunecă în faţa ochilor. E vorba de hotărârile CEDO. Ieri, de exemplu, Curtea de la Strasbourg a confirmat ceea ce s-a ştiut din start - Compania
MEGADAT.COM a fost lipsită ilegal de licenţă, motiv din care guvernul moldovean va avea de plătit nişte sume despre care - deşi încă n-au fost făcute publice - se ştie că vor fi enorme. E aproape o certitudine că, la fel ca în cazul „Oferta Plus”, Chişinăul va începe să ne zăpăcească - chipurile, Înalta Curte ceva n-a înţeles, ceva n-a gândit. Nimeni dintre demnitari nu va avea însă curajul să spună că MEGADAT este unul dintre multiplele păcate ale actualei guvernări şi, mai ales, ale preşedintelui Voronin - păcat pe care nu-l vor spăla nici lumânările aprinse la Biserică de Buna-Vestire, nici măcar Focul Haric de la Ierusalim.
P.S. Poanta zilei de ieri a fost invitarea, la Procuratura Anticorupţie, a câtorva artişti, care, pe 6 martie, au cântat pentru femeile de la Floreşti, într-un concert organizat de PLDM. Dragi prieteni, eu cred că ei vor să vă zăpăcească. Altminteri, invitaţii similare ar fi primit şi cei care, la 15 martie, s-au produs
la congresul comuniştilor. Iar cei de la „Măşti…”, în general, doar pe acolo ar „evolua”…
Bruxelles declaraţiile politicienilor trebuie citite printre rânduri. În acelaşi timp, tot mai greu mă adaptez la realităţile de acasă - oricât ar fi de ordonată Europa, zăpăceala autohtonă e în afara concurenţei… Mă cuprinde chiar de la ghişeul grănicerului de la aeroport, care mă întâmpină cu deja tradiţional-glacialul „zdravstvuite, otkuda letim?” - Doaaaaaamne, îmi vine să strig, cu ce-am greşit că nu mai învaţă ăştia româneşte nici la plecare, nici la sosire! Sau poate am greşit destinaţia?! Şi devine o realitate obiectivă în care sunt nevoită să exist. O realitate caracterizată de o zăpăceală cvazigenerală, în care totul e „invers”.
N-ar fi atât de grav, poate, dacă n-ar exista încercările de a mă zăpăci cu bună ştiinţă. Astfel, deşi au trecut zece zile de la învestirea noului guvern, eu nu pot înţelege în ce mod un „vechi” şef la Fisc devine şef nou la Centrul pentru combaterea corupţiei. Admit că sunt „zone adiacente”, şi totuşi… La fel, nu pot înţelege cum de preşedintele Voronin se pricepe „la toate” - de la tractoare, la „Eurovision” şi de la apărare, la arta scenică. Ieri, bunăoară, el a prezidat o şedinţă de lucru la tema editării manualelor pentru învăţământul preuniversitar. Impecabil din punctul de vedre al stilului
, comunicatul Serviciului prezidenţial de presă spune totul, fără a spune însă şi câteva lucruri esenţiale: ce înseamnă „o nouă generaţie a manualelor”, despre care a vorbit Voronin; cum anume va fi „perfecţionat actualul sistem de editare a manualelor”; cine vor fi „autorii cu experienţă vastă, care vor pregăti manualele şi vor evalua manuscrisele”? Ştiind „năravul” actualei guvernări, care e garanţia că respectiva echipă nu va fi selectată de eternul Victor Stepaniuc şi că nu ne vom pomeni cu noi mo(n)stre de „Istorie integrată” sau, mai grav, de „limbă moldovenească”? Curată zăpăceală, dacă ar fi să-l parafrazăm pe Caragiale…
Din fericire, în această mare de zăpăceală, mai există câte o luminiţă - ce-i drept, însoţită de nişte cifre de la care ni se întunecă în faţa ochilor. E vorba de hotărârile CEDO. Ieri, de exemplu, Curtea de la Strasbourg a confirmat ceea ce s-a ştiut din start - Compania
MEGADAT.COM a fost lipsită ilegal de licenţă, motiv din care guvernul moldovean va avea de plătit nişte sume despre care - deşi încă n-au fost făcute publice - se ştie că vor fi enorme. E aproape o certitudine că, la fel ca în cazul „Oferta Plus”, Chişinăul va începe să ne zăpăcească - chipurile, Înalta Curte ceva n-a înţeles, ceva n-a gândit. Nimeni dintre demnitari nu va avea însă curajul să spună că MEGADAT este unul dintre multiplele păcate ale actualei guvernări şi, mai ales, ale preşedintelui Voronin - păcat pe care nu-l vor spăla nici lumânările aprinse la Biserică de Buna-Vestire, nici măcar Focul Haric de la Ierusalim.
P.S. Poanta zilei de ieri a fost invitarea, la Procuratura Anticorupţie, a câtorva artişti, care, pe 6 martie, au cântat pentru femeile de la Floreşti, într-un concert organizat de PLDM. Dragi prieteni, eu cred că ei vor să vă zăpăcească. Altminteri, invitaţii similare ar fi primit şi cei care, la 15 martie, s-au produs
la congresul comuniştilor. Iar cei de la „Măşti…”, în general, doar pe acolo ar „evolua”…
Preşedintele Parlamentului ungar, vizită în Harghita şi Covasna
Szilli Katalin se află în vizită în Harghita, programul incluzând întâlniri cu reprezentanţii autorităţilor locale, ai elevilor ceangăi, dar şi ai Mănăstirii Franciscane din Şumuleu-Ciuc.
Potrivit programului transmis de Consulatul General al Ungariei la
Miercurea Ciuc, delegaţia condusă de Szilli Katalin a fost primită oficial la Muzeul Secuiesc al Ciucului (Cetatea Miko) de preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Bunta Levente, de primarul reşedinţei harghitene, Raduly Robert Kalman, şi de viceprimarul Antal Attila, de subprefectul judeţului, Ladanyi Laszlo Zsolt, şi de directorul muzeului, Gyarmati Zsolt, urmând să participe la vernisajul expoziţiei de pictură a artistului Pall Lajos.
Mai mult, conform Consulatului general al Ungariei la Miercurea Ciuc, Szilli Katalin, va face mâine o vizită în Bacău, unde se va întâlni cu comunităţile de ceangăi din zonă şi va avea o întrevedere cu preşedintele Camerei Deputaţilor din Parlamentul României, Bogdan Olteanu.
Preşedintele Parlamentului Ungariei, Szili Katalin a fost ieri în Târgu Mureş, unde a vizitat sediul Universităţii de Artă Teatrală şi Casa Pallfy, unde se desfăşoară cursurile de muzică ale UAT.
Potrivit MTI, principalul obiectiv al vizitei efectuate în România de preşedintele Parlamentului ungar, Szili Katalin, este obţinerea de informaţii despre ceangăii maghiari.
Potrivit programului transmis de Consulatul General al Ungariei la
Miercurea Ciuc, delegaţia condusă de Szilli Katalin a fost primită oficial la Muzeul Secuiesc al Ciucului (Cetatea Miko) de preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Bunta Levente, de primarul reşedinţei harghitene, Raduly Robert Kalman, şi de viceprimarul Antal Attila, de subprefectul judeţului, Ladanyi Laszlo Zsolt, şi de directorul muzeului, Gyarmati Zsolt, urmând să participe la vernisajul expoziţiei de pictură a artistului Pall Lajos.
Mai mult, conform Consulatului general al Ungariei la Miercurea Ciuc, Szilli Katalin, va face mâine o vizită în Bacău, unde se va întâlni cu comunităţile de ceangăi din zonă şi va avea o întrevedere cu preşedintele Camerei Deputaţilor din Parlamentul României, Bogdan Olteanu.
Preşedintele Parlamentului Ungariei, Szili Katalin a fost ieri în Târgu Mureş, unde a vizitat sediul Universităţii de Artă Teatrală şi Casa Pallfy, unde se desfăşoară cursurile de muzică ale UAT.
Potrivit MTI, principalul obiectiv al vizitei efectuate în România de preşedintele Parlamentului ungar, Szili Katalin, este obţinerea de informaţii despre ceangăii maghiari.
Justiţia irakiană a ordonat eliberarea unui jurnalist AP aflat de doi ani în custodia americană
n comitet juridic irakian a ordonat eliberarea unui fotoreporter al Associated Press arestat de forţele americane în urmă cu doi ani şi a respins acuzaţiile privitoare la terorism care îl vizau.
Forţele americane îl acuzau pe Bilal Hussein, un irakian, de colaborare cu insurgenţii. El a fost arestat în aprilie 2006 la
Ramadi şi închis fără să fie formulată vreo acuzaţie oficială.
AP a informat că un comitet de patru judecători a decis că acest caz intră sub incidenţa unei noi legi de amnistiere şi a ordonat oprirea procedurilor juridice. De asemenea, a ordonat ca Hussein să fie eliberat imediat, dacă nu sunt în curs de formulare acuzaţii. Preşedintele AP Tom Curley a salutat decizia şi a cerut ca oficialii să-l elibereze pe Hussein.
AP a cerut în repetate rânduri eliberarea imediată a lui Hussein, membru al echipei de fotoreporteri care a câştigat premiul Pulitzer în 2005.
Forţele americane au spus că Hussein, care a început să lucreze pentru AP în 2004, a fost arestat pentru posesia de materiale destinate fabricării de bombe, materiale legate de propaganda insurgentă şi pentru că a fotografiat o instalaţie a coaliţiei. Pentagonul a declarat în noiembrie că Hussein este "un agent terorist care s-a infiltrat în AP".
Hussein este doar unul dintre jurnalişti irakieni aflaţi în custodia forţelor americane fără vreo acuzaţie oficială. Comitetul pentru apărarea jurnaliştilor a spus că circa 12 jurnalişti, majoritatea irakieni, au fost arestaţi de forţele americane în ultimii patru ani şi că cel puţin opt au fost menţinuţi în detenţie luni de zile.
"Menţinerea în detenţie a lui Hussein a fost o teribilă eroare a justiţiei şi suntem uşuraţi că acest coşmar s-a sfârşit, după aproape doi ani în spatele gratiilor", a declarat Joel Simon, directorul comitetului.
Grupul a spus că forţele americane mai au în custodie alţi doi jurnalişti, care nu au fost puşi sub acuzare - un cameraman Al-Jazeera la Guantanamo şi un jurnalist al televiziunii CTV din Canada, la baza Bagram din Afganistan.
Forţele americane îl acuzau pe Bilal Hussein, un irakian, de colaborare cu insurgenţii. El a fost arestat în aprilie 2006 la
Ramadi şi închis fără să fie formulată vreo acuzaţie oficială.
AP a informat că un comitet de patru judecători a decis că acest caz intră sub incidenţa unei noi legi de amnistiere şi a ordonat oprirea procedurilor juridice. De asemenea, a ordonat ca Hussein să fie eliberat imediat, dacă nu sunt în curs de formulare acuzaţii. Preşedintele AP Tom Curley a salutat decizia şi a cerut ca oficialii să-l elibereze pe Hussein.
AP a cerut în repetate rânduri eliberarea imediată a lui Hussein, membru al echipei de fotoreporteri care a câştigat premiul Pulitzer în 2005.
Forţele americane au spus că Hussein, care a început să lucreze pentru AP în 2004, a fost arestat pentru posesia de materiale destinate fabricării de bombe, materiale legate de propaganda insurgentă şi pentru că a fotografiat o instalaţie a coaliţiei. Pentagonul a declarat în noiembrie că Hussein este "un agent terorist care s-a infiltrat în AP".
Hussein este doar unul dintre jurnalişti irakieni aflaţi în custodia forţelor americane fără vreo acuzaţie oficială. Comitetul pentru apărarea jurnaliştilor a spus că circa 12 jurnalişti, majoritatea irakieni, au fost arestaţi de forţele americane în ultimii patru ani şi că cel puţin opt au fost menţinuţi în detenţie luni de zile.
"Menţinerea în detenţie a lui Hussein a fost o teribilă eroare a justiţiei şi suntem uşuraţi că acest coşmar s-a sfârşit, după aproape doi ani în spatele gratiilor", a declarat Joel Simon, directorul comitetului.
Grupul a spus că forţele americane mai au în custodie alţi doi jurnalişti, care nu au fost puşi sub acuzare - un cameraman Al-Jazeera la Guantanamo şi un jurnalist al televiziunii CTV din Canada, la baza Bagram din Afganistan.
Rice nu exclude un tandem cu McCain
Secretarul american de stat, Condoleezza Rice, nu a exclus posibilitatea de a candida
pentru postul de vicepreşedinte, alături de republicanul John McCain. Chestionată insistent de presă, Rice nu a respins ideea, dar a refuzat să ofere un răspuns clar.
În schimb, l-a lăudat pe senatorul de Arizona, despre care a spus că este "un american extraordinar şi un lider excepţional". Oficialul de la
Washington a mai precizat că doreşte să se prezinte la urne ca "un simplu alegător". Între timp, analiştii şi observatorii vieţii politice americane s-au împărţit în două tabere: unii salută un eventual ticket republican John McCain – Condoleezza Rice, iar alţii consideră că secretarul de stat i-ar reduce şansele veteranului de război de a ajunge la Casa Albă.
pentru postul de vicepreşedinte, alături de republicanul John McCain. Chestionată insistent de presă, Rice nu a respins ideea, dar a refuzat să ofere un răspuns clar.
În schimb, l-a lăudat pe senatorul de Arizona, despre care a spus că este "un american extraordinar şi un lider excepţional". Oficialul de la
Washington a mai precizat că doreşte să se prezinte la urne ca "un simplu alegător". Între timp, analiştii şi observatorii vieţii politice americane s-au împărţit în două tabere: unii salută un eventual ticket republican John McCain – Condoleezza Rice, iar alţii consideră că secretarul de stat i-ar reduce şansele veteranului de război de a ajunge la Casa Albă.
Inghetarea retragerii din Irak
Audierea din Senat a comandantului fortelor americane din Irak, generalul David Petraeus, le-a dat ocazia celor trei candidati in alegerile primare sa-si reafirme ideile privind strategia care ar trebui adoptata. Comandantul fortelor ame-ricane din Irak, generalul David Petraeus, a recomandat o inghetare a retragerii trupelor incepand din luna iulie, pentru o reevaluare a situatiei. Petraeus a avertizat ca progresele din Irak sunt "fragile si reversibile" si ca este nevoie de o analiza aprofundata a conditiilor din teren inainte de a se putea recomanda noi reduceri ale contingentului american. Generalul a subliniat
ca fortele irakiene nu sunt pregatite pentru a-si asuma noi responsabilitati si a avertizat asupra riscului pe care il reprezinta militiile radicale siite si sunnite, dar si asupra implicarii Iranului in sustinerea extremistilor siiti. John McCain, candidatul republican in alegerile prezidentiale din noiembrie, membru al Comisiei pentru aparare a Senatului si sustinator al strategiei administratiei Bush de intarire a efectivelor americane din Irak, a adus, la
randul sau, argumente impotriva unei retrageri pripite. A pleca acum ar fi "necugetat si iresponsabil", a afirmat McCain, adaugand ca retragerea ar echivala cu renuntarea la victorie si cu o infrangere "teribila si de durata". Cu o seara inaintea audierii lui Petraeus, McCain i-a acuzat pe rivalii sai democrati ca "nu inteleg nimic din Irak" si ca o retragere ar duce la dezastru si ar fi un grav esec politic si moral. Favoritul in cursa pentru investitura democrata, senatorul de Illinois Barack Obama, membru al Comisiei pentru politica externa a Senatului, a repetat planul sau de retragere din Irak in 16 luni. El a afirmat si ca ar fi necesare negocieri cu Iranul, pentru a se pune capat implicarii acestuia in Irak. Contracandidata lui Obama, Hillary Clinton, a propus un plan propriu de retragere din Irak, care ar urma sa inceapa la 60 de zile dupa ce ea ar ajunge la Casa Alba. Ea a pledat pentru cresterea responsabilitatii si implicarii fortelor irakiene. Aniversare Audierea generalului Petraeus in Comisia de aparare si in cea de politica externa a Senatului a avut loc cu o zi inainte de aniversarea a cinci ani de la caderea Bagdadului si a regimului lui Sadam Hussein.
ca fortele irakiene nu sunt pregatite pentru a-si asuma noi responsabilitati si a avertizat asupra riscului pe care il reprezinta militiile radicale siite si sunnite, dar si asupra implicarii Iranului in sustinerea extremistilor siiti. John McCain, candidatul republican in alegerile prezidentiale din noiembrie, membru al Comisiei pentru aparare a Senatului si sustinator al strategiei administratiei Bush de intarire a efectivelor americane din Irak, a adus, la
randul sau, argumente impotriva unei retrageri pripite. A pleca acum ar fi "necugetat si iresponsabil", a afirmat McCain, adaugand ca retragerea ar echivala cu renuntarea la victorie si cu o infrangere "teribila si de durata". Cu o seara inaintea audierii lui Petraeus, McCain i-a acuzat pe rivalii sai democrati ca "nu inteleg nimic din Irak" si ca o retragere ar duce la dezastru si ar fi un grav esec politic si moral. Favoritul in cursa pentru investitura democrata, senatorul de Illinois Barack Obama, membru al Comisiei pentru politica externa a Senatului, a repetat planul sau de retragere din Irak in 16 luni. El a afirmat si ca ar fi necesare negocieri cu Iranul, pentru a se pune capat implicarii acestuia in Irak. Contracandidata lui Obama, Hillary Clinton, a propus un plan propriu de retragere din Irak, care ar urma sa inceapa la 60 de zile dupa ce ea ar ajunge la Casa Alba. Ea a pledat pentru cresterea responsabilitatii si implicarii fortelor irakiene. Aniversare Audierea generalului Petraeus in Comisia de aparare si in cea de politica externa a Senatului a avut loc cu o zi inainte de aniversarea a cinci ani de la caderea Bagdadului si a regimului lui Sadam Hussein.
Republicanul John McCain nu exclude un razboi preventiv
Fidel liniei trasate de actualul lider al Statelor Unite, George. W. Bush, candidatul republican la
alegerile prezidentiale americane, John McCain, a afirmat miercuri ca nu ar exclude lansarea unor razboaie preventive impotriva unor viitori inamici, anunta Reuters. Totodata, McCain si-a mentinut sustinerea pentru razboiul din Irak si a spus, in repetate randuri, ca mai degraba ar prefera sa piarda alegerile decat razboiul.
John McCain ramane fidel liniei trasate de presedintele american George W. Bush, care, dupa atentatele din 11 septembrie 2001, a aprobat o noua strategie de securitate nationala, ce permite SUA sa loveasca prima impotriva unor inamici despre care se crede ca ar fi pregatiti sa foloseasca arme de distrugere in masa
impotriva Americii, aminteste Reuters. In 2003, cand a lansat interventia din Irak, Bush a argumentat ca aceasta este necesara pentru impiedicarea unor viitoare atacuri din partea unei tari care dezvolta arme de distrugere in masa. Totusi, dupa invazie, nici o arma de acest tip nu a fost descoperita, mai noteaza Reuters.
Intrebat despre politica lui Bush privitoare la actiunile preventive, McCain a raspuns ca nu crede "ca se poate face o declaratie seaca privitoare la razboiul preventiv, pentru ca, evident, el depinde de amenintarea cu care s-ar confrunta Statele Unite". McCain a mai afirmat ca actualul presedinte al SUA ar trebui sa se consulte mai mult cu Congresul, astfel incat sectoarele guvernului sa poata actiona impreuna, daca exista o amenintare iminenta. "In vremuri normale, cand observi ca o amenintare este pe cale sa se iveasca, cred ca trebuie sa te consulti mai indeaproape si cu mai multa atentie nu cu fiecare membru al Congresului in parte, dar in orice caz cu liderii Congresului", a declarat candidatul republican la presedintia Statelor Unite.
alegerile prezidentiale americane, John McCain, a afirmat miercuri ca nu ar exclude lansarea unor razboaie preventive impotriva unor viitori inamici, anunta Reuters. Totodata, McCain si-a mentinut sustinerea pentru razboiul din Irak si a spus, in repetate randuri, ca mai degraba ar prefera sa piarda alegerile decat razboiul.
John McCain ramane fidel liniei trasate de presedintele american George W. Bush, care, dupa atentatele din 11 septembrie 2001, a aprobat o noua strategie de securitate nationala, ce permite SUA sa loveasca prima impotriva unor inamici despre care se crede ca ar fi pregatiti sa foloseasca arme de distrugere in masa
impotriva Americii, aminteste Reuters. In 2003, cand a lansat interventia din Irak, Bush a argumentat ca aceasta este necesara pentru impiedicarea unor viitoare atacuri din partea unei tari care dezvolta arme de distrugere in masa. Totusi, dupa invazie, nici o arma de acest tip nu a fost descoperita, mai noteaza Reuters.
Intrebat despre politica lui Bush privitoare la actiunile preventive, McCain a raspuns ca nu crede "ca se poate face o declaratie seaca privitoare la razboiul preventiv, pentru ca, evident, el depinde de amenintarea cu care s-ar confrunta Statele Unite". McCain a mai afirmat ca actualul presedinte al SUA ar trebui sa se consulte mai mult cu Congresul, astfel incat sectoarele guvernului sa poata actiona impreuna, daca exista o amenintare iminenta. "In vremuri normale, cand observi ca o amenintare este pe cale sa se iveasca, cred ca trebuie sa te consulti mai indeaproape si cu mai multa atentie nu cu fiecare membru al Congresului in parte, dar in orice caz cu liderii Congresului", a declarat candidatul republican la presedintia Statelor Unite.
Roma. Un star porno, candidat la consiliul local, împânzeşte oraşul cu afişe XXX
Milly D'Abbraccio, una dintre cele mai cunoscute actriţe porno din Italia, candidează la
consiliul din Roma. Ştirea nu se opreşte însă aici. Adevăratul element surpriză apare din modul inedit în care fosta starletă porno a ales să-şi facă campanie
. Posteriorul vedetei XXX a cucerit întreaga capitală din Cizmă. Şi asta pentru că D'Abbraccio a împânzit oraşul cu sute de afişe în care „vedetă” este chiar generosul fund al candidatei, alături de care stă scris următorul slogan: „Gata cu feţele de fund”. Vedetă a industriei pornografice în perioada anilor 1990, D'Abbraccio ştie perfect secretul succesului în lupta cu bărbaţii şi îl aplică şi în campanie. Aşa că ce putea merge mai bine, lângă corpul perfect din imagine, decât o mănuşă roşie şi nişte dresuri roz, din plasă.
Candidată din partea Partidului Socialist la un post de consilier, ea speră că va atrage în acest mod atenţia şi voturile bărbaţilor, la alegerile care se desfăşoară pe 13 – 14 aprilie. Ea are chiar şi un program serios cu care a intrat în campanie. Să transforme Roma într-un „oraş al dragostei”, aşa „cum se găseşte doar la Amsterdam”. „De ce să nu visăm la la o altă Romă? Un cartier roşu, cu cinema-uri «hard», sex
shop-uri şi localuri pentru striptease şi lap dance. Sigur, îmi dau seama că pentru asta trebuie să-l convingem pe Papa, dar cred că laicii vor aprecia gestul ca pe un semnal al libertăţii”, susţine D'Abbraccio.
consiliul din Roma. Ştirea nu se opreşte însă aici. Adevăratul element surpriză apare din modul inedit în care fosta starletă porno a ales să-şi facă campanie
. Posteriorul vedetei XXX a cucerit întreaga capitală din Cizmă. Şi asta pentru că D'Abbraccio a împânzit oraşul cu sute de afişe în care „vedetă” este chiar generosul fund al candidatei, alături de care stă scris următorul slogan: „Gata cu feţele de fund”. Vedetă a industriei pornografice în perioada anilor 1990, D'Abbraccio ştie perfect secretul succesului în lupta cu bărbaţii şi îl aplică şi în campanie. Aşa că ce putea merge mai bine, lângă corpul perfect din imagine, decât o mănuşă roşie şi nişte dresuri roz, din plasă.
Candidată din partea Partidului Socialist la un post de consilier, ea speră că va atrage în acest mod atenţia şi voturile bărbaţilor, la alegerile care se desfăşoară pe 13 – 14 aprilie. Ea are chiar şi un program serios cu care a intrat în campanie. Să transforme Roma într-un „oraş al dragostei”, aşa „cum se găseşte doar la Amsterdam”. „De ce să nu visăm la la o altă Romă? Un cartier roşu, cu cinema-uri «hard», sex
shop-uri şi localuri pentru striptease şi lap dance. Sigur, îmi dau seama că pentru asta trebuie să-l convingem pe Papa, dar cred că laicii vor aprecia gestul ca pe un semnal al libertăţii”, susţine D'Abbraccio.
Barack Obama i-a cerut lui Bush să boicoteze deschiderea Olimpiadei
Senatorul Barack Obama, i-a cerut preşedintelui american George W. Bush să boicoteze deschiderea Jocurilor Olimpice de la
Beijing. Luni, contracandidata sa la învestitura democrată pentru alegerile prezidenţiale, Hillary Clinton a înaintat o cerere asemănătoare.
În cazul în care China nu va lua nicio măsură pentru încetarea genocidului din Darfur şi pentru respectarea demnităţii şi securităţii poporului tibetan, preşedintele ar trebui să boicoteze ceremonia de deschidere a Olimpiadei, a declarat senatorului Obama.
El a mai adăugat că o hotărâre în acest sens trebuie luată în apropierea lunii august. Astfel China va avea timp să acţioneze în direcţiile cerute. Preşedintele Bush a anunţat deja că va fi prezent la deschiderea Jocurilor Olimpice pe 8 august, în timp ce alţi lideri politici au hotărât fie să rămână acasă, fie iau în considerare şi această variantă sub presiuni interne.
Beijing. Luni, contracandidata sa la învestitura democrată pentru alegerile prezidenţiale, Hillary Clinton a înaintat o cerere asemănătoare.
În cazul în care China nu va lua nicio măsură pentru încetarea genocidului din Darfur şi pentru respectarea demnităţii şi securităţii poporului tibetan, preşedintele ar trebui să boicoteze ceremonia de deschidere a Olimpiadei, a declarat senatorului Obama.
El a mai adăugat că o hotărâre în acest sens trebuie luată în apropierea lunii august. Astfel China va avea timp să acţioneze în direcţiile cerute. Preşedintele Bush a anunţat deja că va fi prezent la deschiderea Jocurilor Olimpice pe 8 august, în timp ce alţi lideri politici au hotărât fie să rămână acasă, fie iau în considerare şi această variantă sub presiuni interne.
Viktor Bout a cerut ajutor guvernului rus pentru a fi eliberat din închisoarea thailandeză
Traficantul de arme Viktor Bout a cerut guvernului rus ajutor pentru eliberarea sa din închisoarea thailandeză în care se află în aşteptarea procesului şi a unei posibile extrădări în Statele Unite.
Într-o scrisoare deschisă citată de RIA Novosti, Bout a spus: "Solicit măsuri pentru eiberarea mea, pentru că am fost arestat şi sunt ţinut în custodie în baza unor acuzaţii fabricate".
"Cer guvernului rus să ia măsuri şi să ceară explicaţii guvernului Thailandei legate de faptul că sunt menţinut ilegal în detenţie în această ţară în baza unor acuzaţii fabricate de Statele Unite", potrivit scrisorii.
Deocamdată oficialii ruşi nu au dat niciun răspuns.
Bout, rus născut în Tadjikistan, este numit "negustorul morţii". El a fost arestat în Thailanda luna trecută, la câteva ore după ce venise de la
Moscova, şi a fost imediat acuzat că încerca să cumpere armament pentru gherila columbiană.
La operaţiune a contribuit şi poliţia română de frontieră. Potrivit ONU şi Trezoreriei americane, Bout conducea o reţea de avioane de transport
şi a vândut sau intermediat vânzări de arme care au alimentat războaiele dn Afganistan, Angola, Liberia, Rwanda, Sierra Leone şi Sudan. Statele Unite au anunţat că doresc extrădarea lui Bout.
În Thailanda el este acuzat că a încercat să achiziţioneze "bunuri în scopuri teroriste", iar la New York este acuzat de conspiraţie în vedera vânzării de armament de milioane de dolari gherilei FARC. Bout a negat ferm acuzaţiile.
Poliţia thailandeză a spus că extrădarea în Statele Unite va trebui să aştepte procesul său în Thailanda, unde legea prevede că străinii arestaţi în baza acuzaţiilor de terorism trebuie judecaţi în această ţară.
Într-o scrisoare deschisă citată de RIA Novosti, Bout a spus: "Solicit măsuri pentru eiberarea mea, pentru că am fost arestat şi sunt ţinut în custodie în baza unor acuzaţii fabricate".
"Cer guvernului rus să ia măsuri şi să ceară explicaţii guvernului Thailandei legate de faptul că sunt menţinut ilegal în detenţie în această ţară în baza unor acuzaţii fabricate de Statele Unite", potrivit scrisorii.
Deocamdată oficialii ruşi nu au dat niciun răspuns.
Bout, rus născut în Tadjikistan, este numit "negustorul morţii". El a fost arestat în Thailanda luna trecută, la câteva ore după ce venise de la
Moscova, şi a fost imediat acuzat că încerca să cumpere armament pentru gherila columbiană.
La operaţiune a contribuit şi poliţia română de frontieră. Potrivit ONU şi Trezoreriei americane, Bout conducea o reţea de avioane de transport
şi a vândut sau intermediat vânzări de arme care au alimentat războaiele dn Afganistan, Angola, Liberia, Rwanda, Sierra Leone şi Sudan. Statele Unite au anunţat că doresc extrădarea lui Bout.
În Thailanda el este acuzat că a încercat să achiziţioneze "bunuri în scopuri teroriste", iar la New York este acuzat de conspiraţie în vedera vânzării de armament de milioane de dolari gherilei FARC. Bout a negat ferm acuzaţiile.
Poliţia thailandeză a spus că extrădarea în Statele Unite va trebui să aştepte procesul său în Thailanda, unde legea prevede că străinii arestaţi în baza acuzaţiilor de terorism trebuie judecaţi în această ţară.
În China, a fost anihilată o reţea care plănuia răpirea sportivilor la JO
In China, au fost anihilate două grupări care plănuiau răpirea sportivilor la
Jocurile Olimpice de la Beijing, a transmis agenţia naţională chineză, potrivit AFP. Grupările au fost localizate în regiunea Xinjiang, unde locuieşte o minoritate musulmană.
Wu Heping, purtătorul de cuvânt al ministerului Securităţii Publice din China, a declarat că au fost arestate 35 de persoane, între 26 martie şi 6 aprilie, pentru complot în vederea răpirii atleţilor, jurnaliştilor, şi altor participanţi la Jocurile Olimpice din luna august. "Gruparea teroristă spera să saboteze Jocurile Olimpice de la Beijing prin crearea unui impact internaţional", a spus Heping, citat de Sky News.
"La finalul anului trecut, un grup terorist din estul regiunii Turkistan a emis un ordin către membrii săi cerându-le să meargă în China şi să fie pregătiţi pentru lansarea unor atacuri la JO", a adăugat purtătorul de cuvânt.
Jocurile Olimpice de la Beijing, a transmis agenţia naţională chineză, potrivit AFP. Grupările au fost localizate în regiunea Xinjiang, unde locuieşte o minoritate musulmană.
Wu Heping, purtătorul de cuvânt al ministerului Securităţii Publice din China, a declarat că au fost arestate 35 de persoane, între 26 martie şi 6 aprilie, pentru complot în vederea răpirii atleţilor, jurnaliştilor, şi altor participanţi la Jocurile Olimpice din luna august. "Gruparea teroristă spera să saboteze Jocurile Olimpice de la Beijing prin crearea unui impact internaţional", a spus Heping, citat de Sky News.
"La finalul anului trecut, un grup terorist din estul regiunii Turkistan a emis un ordin către membrii săi cerându-le să meargă în China şi să fie pregătiţi pentru lansarea unor atacuri la JO", a adăugat purtătorul de cuvânt.
China a refuzat accesul comisarului ONU pentru drepturile omului în Tibet
China a refuzat joi să permită accesul comisarului Naţiunilor Unite pentru drepturile omului în Tibet. Decizia vine în contextul unor presiuni internaţionale puternice asupra Chinei. Europarlamentarii cer liderilor Uniunii Europene să solicite Chinei reluarea dialogului cu Dalai Lama. În caz contrar, vor boicota ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice. În pofida revoltelor din Tibet şi a valului de proteste care au urmat în lumea întreagă, Dalai Lama, liderul spiritual al tibetanilor, susţine că Beijing-ul ar trebui să găzduiască Olimpiada de vară.
Autorităţile chineze l-au acuzat pe Dalai Lama că a planificat din umbră revoltele din Tibet, pentru a sabota Jocurile Olimpice. Liderul tibetanilor a respins însă acuzaţiile. Dalai Lama a vorbit şi despre protestele de pe traseul torţei Olimpice. „După necazurile din Londra şi Paris, le-a trimis un mesaj tibetanilor din San Francisco. Vă rog nu recurgeţi la
violenţă!”, a spus el.
Aşa a şi fost, pentru că la San Francisco protestele au fost paşnice şi nu au mai semănat cu cele de Londra şi Paris. Autorităţile au schimbat itinerariul torţei olimpice, iar traseul a fost scurtat. Mulţimea de protestatari a fost astfel derutată şi ţinută la distanţă de simbolul Olimpiadei.
Autorităţile din Japonia au impus măsuri de securitate severe cu ocazia vizitei liderului spiritual - prima după revoltele sângerose din Tibet. Dalai Lama a fost escortat de la aeroportul din Tokyo până la hotel. După scurta vizita în Japonia, Dalai Lama este aşteptat la Seattle, unde va participa la o serie de conferinţe despre spiritualitate.
După San Francisco, torţa Olimpică e aşteptată vineri în Argentina. Şi aici susţinătorii pro-Tibet sunt gata de proteste, iar autorităţile au impus deja măsuri de securitate severe. Între timp, China a dejucat planurile a două grupări teroriste musulmane. Se pare că organizaţiile plănuiau să răpească mai mulţi atleţi în perioada Olimpiadei de vară. 35 de suspecţi au fost deja arestaţi.
Autorităţile chineze l-au acuzat pe Dalai Lama că a planificat din umbră revoltele din Tibet, pentru a sabota Jocurile Olimpice. Liderul tibetanilor a respins însă acuzaţiile. Dalai Lama a vorbit şi despre protestele de pe traseul torţei Olimpice. „După necazurile din Londra şi Paris, le-a trimis un mesaj tibetanilor din San Francisco. Vă rog nu recurgeţi la
violenţă!”, a spus el.
Aşa a şi fost, pentru că la San Francisco protestele au fost paşnice şi nu au mai semănat cu cele de Londra şi Paris. Autorităţile au schimbat itinerariul torţei olimpice, iar traseul a fost scurtat. Mulţimea de protestatari a fost astfel derutată şi ţinută la distanţă de simbolul Olimpiadei.
Autorităţile din Japonia au impus măsuri de securitate severe cu ocazia vizitei liderului spiritual - prima după revoltele sângerose din Tibet. Dalai Lama a fost escortat de la aeroportul din Tokyo până la hotel. După scurta vizita în Japonia, Dalai Lama este aşteptat la Seattle, unde va participa la o serie de conferinţe despre spiritualitate.
După San Francisco, torţa Olimpică e aşteptată vineri în Argentina. Şi aici susţinătorii pro-Tibet sunt gata de proteste, iar autorităţile au impus deja măsuri de securitate severe. Între timp, China a dejucat planurile a două grupări teroriste musulmane. Se pare că organizaţiile plănuiau să răpească mai mulţi atleţi în perioada Olimpiadei de vară. 35 de suspecţi au fost deja arestaţi.
Gardienii torţei olimpice au speriat Vestul
Misterioşii ofiţeri chinezi în trening şi cu ochelari care fac scut în jurul flăcării olimpice au scandalizat Occidentul.
Gardienii chinezi ai flăcării olimpice, cerberi deghizaţi în sportivi, fac parte din poliţia paramilitară chineză, desprinsă din armata Chinei, şi au fost special aleşi de autorităţile de la Beijing pentru duritatea lor.
În China, forţele paramilitare trebuie să ţină revoltele sub control, să asigure liniştea şi să-i protejeze pe diplomaţi, relevă publicaţia britanică „The Times“, încercând să explice astfel metodele agresive pe care le
folosesc gardienii pentru a-şi duce la îndeplinire misiunea. Sarcina lor este să se asigure că Torţa Olimpică nu se va stinge, iar la Paris acest lucru s-a întâmplat de trei ori.
Paznicii îmbrăcaţi în albastru au reuşit să ajungă însă subiect de dispută, stârnind critici acerbe în Europa din cauza modului în care s-au comportat la Londra şi Paris. La Londra, de exemplu, conservatorii au cerut guvernului să explice de urgenţă cine a autorizat prezenţa lor, mai ales că aceştia au fost văzuţi luptându-se cu manifestanţii pro-Tibet şi punându-i, fără milă, la pământ.
Ofiţeri sub acoperire sportivă
Mai mult, preşedintele comitetului de organizare al Jocurilor Olimpice din 2012, Sebastian Coe, i-a catalogat drept „huligani“. „Au încercat să mă împingă la o parte de trei ori. Sunt înfiorători. Nu vorbeau engleza... Cred că sunt huligani“, a afirmat, potrivit „The Times“, Sebastian Coe.
Gardienii au intrat în Marea Britanie cu vize de vizitator, însă Ministerul de Interne de la Londra nu a vrut să dezvăluie dacă în formularele pe care le-au completat aceştia au menţionat pentru cine anume lucrează.
În urmă cu mai puţin de un an, aceşti misterioşi „bărbaţi în albastru“ erau studenţi de elită ai Academiei de Poliţiei Armată din China şi au fost selectaţi pentru a forma Unitatea de Protecţie a Flăcării Sacre. Potrivit „Beijing Times“ aceştia trebuie să aibă „cel puţin 1,90 m înălţime, să fie frumoşi, puternici şi demni“, dar să aibă şi o excelentă condiţie fizică.
În China, zeci de mii de colegi de-ai lor, din forţele paramilitare, au fost detaşaţi în zone din Tibet pentru a restabili ordinea în timpul protestelor şi chiar pentru a deschide focul când manifestaţiile ameninţau să scape de sub control.
Gardienii chinezi ai flăcării olimpice, cerberi deghizaţi în sportivi, fac parte din poliţia paramilitară chineză, desprinsă din armata Chinei, şi au fost special aleşi de autorităţile de la Beijing pentru duritatea lor.
În China, forţele paramilitare trebuie să ţină revoltele sub control, să asigure liniştea şi să-i protejeze pe diplomaţi, relevă publicaţia britanică „The Times“, încercând să explice astfel metodele agresive pe care le
folosesc gardienii pentru a-şi duce la îndeplinire misiunea. Sarcina lor este să se asigure că Torţa Olimpică nu se va stinge, iar la Paris acest lucru s-a întâmplat de trei ori.
Paznicii îmbrăcaţi în albastru au reuşit să ajungă însă subiect de dispută, stârnind critici acerbe în Europa din cauza modului în care s-au comportat la Londra şi Paris. La Londra, de exemplu, conservatorii au cerut guvernului să explice de urgenţă cine a autorizat prezenţa lor, mai ales că aceştia au fost văzuţi luptându-se cu manifestanţii pro-Tibet şi punându-i, fără milă, la pământ.
Ofiţeri sub acoperire sportivă
Mai mult, preşedintele comitetului de organizare al Jocurilor Olimpice din 2012, Sebastian Coe, i-a catalogat drept „huligani“. „Au încercat să mă împingă la o parte de trei ori. Sunt înfiorători. Nu vorbeau engleza... Cred că sunt huligani“, a afirmat, potrivit „The Times“, Sebastian Coe.
Gardienii au intrat în Marea Britanie cu vize de vizitator, însă Ministerul de Interne de la Londra nu a vrut să dezvăluie dacă în formularele pe care le-au completat aceştia au menţionat pentru cine anume lucrează.
În urmă cu mai puţin de un an, aceşti misterioşi „bărbaţi în albastru“ erau studenţi de elită ai Academiei de Poliţiei Armată din China şi au fost selectaţi pentru a forma Unitatea de Protecţie a Flăcării Sacre. Potrivit „Beijing Times“ aceştia trebuie să aibă „cel puţin 1,90 m înălţime, să fie frumoşi, puternici şi demni“, dar să aibă şi o excelentă condiţie fizică.
În China, zeci de mii de colegi de-ai lor, din forţele paramilitare, au fost detaşaţi în zone din Tibet pentru a restabili ordinea în timpul protestelor şi chiar pentru a deschide focul când manifestaţiile ameninţau să scape de sub control.
Moscova izbeste post-NATO
Cutremurul produs
de Federatia Rusa in Georgia si Ucraina la Summitul Aliantei de la Bucuresti are replici in serie La aproximativ o saptamana dupa ce liderii NATO, reuniti la Bucuresti, au incercat sa atenueze ingrijorarile Rusiei cu privire la
o eventuala aderare a Georgiei si Ucrainei la Alianta, amanand includerea celor doua state ex-sovietice in Planul de actiune pentru aderare (MAP), Moscova nu se arata dispusa sa renunte la avertismentele destinate oficialilor de la Tbilisi si Kiev. Rusia "va face tot posibilul pentru a preveni aderarea Ucrainei si Georgiei la NATO si pentru a evita deteriorarea relatiilor cu Alianta, cu statele lidere ale acesteia si cu vecinii nostri", a declarat, saptamana aceasta, ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, pentru Ekho Moskvy. Posibila admitere a celor doua state ex-sovietice in Alianta este "un factor iritant care risca sa transforme intr-o adevarata problema relatia Rusiei cu acele state membre NATO care incearca sa forteze luarea acestei decizii", a adaugat seful diplomatiei moscovite, citat de RIA Novosti, facand aluzie la sprijinul evident acordat de SUA acestora. Seful diplomatiei de la Moscova a confirmat, totodata, relatarile recente din presa rusa, potrivit carora liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, ar fi amenintat atat in cadrul Consiliului Rusia-NATO, cat si in cadrul intrevederii ulterioare de la Soci cu omologul sau de la Casa Alba, George W Bush, ca "Ucraina are toate sansele sa nu mai existe ca stat in granitele actuale", in eventualitatea includerii sale in "foaia de parcurs" a NATO - MAP. Ancheta la Kiev pentru Putin In pofida confirmarilor oficiale din directia Moscovei, Kievul a solicitat declansarea unei anchete pentru a verifica daca declaratiile atribuite de presa rusa presedintelui Vladimir Putin, care ar fi pus la indoiala integritatea teritoriala a Ucrainei, corespund realitatii, relateaza publicatia Ukrainskaia Pravda, preluata de Rompres. Initiativa, apartinand factiunii proprezidentiale "Ucraina Noastra-Autoapararea Populara", a fost adusa, saptamana aceasta, in atentia Radei Supreme. Liderul formatiunii ucrainene, Viaceslav Kirilenko, i-a cerut, de asemenea, presedintelui Parlamentului de la Kievi Arseni Iateniuk, sa se adreseze Ministerului ucrainean al Afacerilor
Externe in ideea solicitarii unui raspuns oficial din partea vecinilor de la Rasarit. Georgia si Ucraina se numara printre tarile uniunii GUAM divergente politicii Moscovei in CSI. Georgia reactioneaza Declaratiile liderilor moscoviti nu au trecut neobservate nici la Tbilisi, seful diplomatiei georgiene, David Bakradze, cerand Moscovei sa abandoneze "stilul
din perioada Razboiului Rece" in relatiile cu vecinul sau prooccidental din Caucaz. "Anumite persoane de la Kremlin sunt de parere ca ceea ce este bun pentru Georgia este rau pentru Rusia", a declarat Bakradze pentru France Presse, apreciind ca, in ciuda opozitiei moscovite, fosta republica sovietica are "toate sansele" sa devina candidat oficial pentru aderarea la NATO cu ocazia reuniunii ministrilor de Externe ai Aliantei, programata sa se desfasoare in decembrie.
de Federatia Rusa in Georgia si Ucraina la Summitul Aliantei de la Bucuresti are replici in serie La aproximativ o saptamana dupa ce liderii NATO, reuniti la Bucuresti, au incercat sa atenueze ingrijorarile Rusiei cu privire la
o eventuala aderare a Georgiei si Ucrainei la Alianta, amanand includerea celor doua state ex-sovietice in Planul de actiune pentru aderare (MAP), Moscova nu se arata dispusa sa renunte la avertismentele destinate oficialilor de la Tbilisi si Kiev. Rusia "va face tot posibilul pentru a preveni aderarea Ucrainei si Georgiei la NATO si pentru a evita deteriorarea relatiilor cu Alianta, cu statele lidere ale acesteia si cu vecinii nostri", a declarat, saptamana aceasta, ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, pentru Ekho Moskvy. Posibila admitere a celor doua state ex-sovietice in Alianta este "un factor iritant care risca sa transforme intr-o adevarata problema relatia Rusiei cu acele state membre NATO care incearca sa forteze luarea acestei decizii", a adaugat seful diplomatiei moscovite, citat de RIA Novosti, facand aluzie la sprijinul evident acordat de SUA acestora. Seful diplomatiei de la Moscova a confirmat, totodata, relatarile recente din presa rusa, potrivit carora liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, ar fi amenintat atat in cadrul Consiliului Rusia-NATO, cat si in cadrul intrevederii ulterioare de la Soci cu omologul sau de la Casa Alba, George W Bush, ca "Ucraina are toate sansele sa nu mai existe ca stat in granitele actuale", in eventualitatea includerii sale in "foaia de parcurs" a NATO - MAP. Ancheta la Kiev pentru Putin In pofida confirmarilor oficiale din directia Moscovei, Kievul a solicitat declansarea unei anchete pentru a verifica daca declaratiile atribuite de presa rusa presedintelui Vladimir Putin, care ar fi pus la indoiala integritatea teritoriala a Ucrainei, corespund realitatii, relateaza publicatia Ukrainskaia Pravda, preluata de Rompres. Initiativa, apartinand factiunii proprezidentiale "Ucraina Noastra-Autoapararea Populara", a fost adusa, saptamana aceasta, in atentia Radei Supreme. Liderul formatiunii ucrainene, Viaceslav Kirilenko, i-a cerut, de asemenea, presedintelui Parlamentului de la Kievi Arseni Iateniuk, sa se adreseze Ministerului ucrainean al Afacerilor
Externe in ideea solicitarii unui raspuns oficial din partea vecinilor de la Rasarit. Georgia si Ucraina se numara printre tarile uniunii GUAM divergente politicii Moscovei in CSI. Georgia reactioneaza Declaratiile liderilor moscoviti nu au trecut neobservate nici la Tbilisi, seful diplomatiei georgiene, David Bakradze, cerand Moscovei sa abandoneze "stilul
din perioada Razboiului Rece" in relatiile cu vecinul sau prooccidental din Caucaz. "Anumite persoane de la Kremlin sunt de parere ca ceea ce este bun pentru Georgia este rau pentru Rusia", a declarat Bakradze pentru France Presse, apreciind ca, in ciuda opozitiei moscovite, fosta republica sovietica are "toate sansele" sa devina candidat oficial pentru aderarea la NATO cu ocazia reuniunii ministrilor de Externe ai Aliantei, programata sa se desfasoare in decembrie.
Demonstranţii pro-Tibet din Argentina au arborat o pancartă pe o maşină de pompieri
Demonstranţii, majoritatea membri ai sectei Falun Gong, interzisă în China, au arborat pancarte în care comparau Jocurile Olimpice de la
Beijing cu Olimpiada din 1936, desfăşurată la Berlin.În această dimineaţă, protestatarii au arborat o pancartă pe care scria Tibetul Liber, pe o maşină de pompieri, cu care au traversat oraşul. Alţii au distribuit fluturaşi despre situaţia din Tibet.Pentru a preveni eventuale incidente pe traseul torţei olimpice, autorităţile argentiniene au mobilizat 1200 de poliţişti, 1500 de gardieni şi 3.000 de voluntari.
Beijing cu Olimpiada din 1936, desfăşurată la Berlin.În această dimineaţă, protestatarii au arborat o pancartă pe care scria Tibetul Liber, pe o maşină de pompieri, cu care au traversat oraşul. Alţii au distribuit fluturaşi despre situaţia din Tibet.Pentru a preveni eventuale incidente pe traseul torţei olimpice, autorităţile argentiniene au mobilizat 1200 de poliţişti, 1500 de gardieni şi 3.000 de voluntari.
Coreea de Nord, spre dezarmare nucleară
Negociatorii americani şi nord-coreeni au anunţat că au ajuns la un acord în privinţa compensaţiilor pe care le va primi Coreea de Nord în schimbul renunţării la
arma atomică pe care aceasta o deţine. Ieri s-au anunţat aşa-numitele "compensaţii politice", ceea ce înseamnă probabil că se vor ridica unele restricţii asupra liderilor nord-coreeni, iar ţara va ieşi din izolarea diplomatică în care se găseşte. În schimb, Coreea de Nord îşi va dezvălui întregul program nuclear, ceea ce refuzase să facă în ultimul timp, iar acest lucru va ajuta la terminarea crizei. Este deja clar că statul nord-coreean, cel mai izolat din lume, are arme nucleare, chiar dacă unele destul de slabe, şi ea se foloseşte de asta pentru a şantaja marile puteri în scopul obţinerii unor avantaje economice, diplomatice şi de securitate. Acordul semnat în 2007 stabilea renunţarea acesteia la arme nucleare tocmai în schimbul unor avantaje de acest gen, dar până acum nu a reuşit să-şi respecte angajamentele.
arma atomică pe care aceasta o deţine. Ieri s-au anunţat aşa-numitele "compensaţii politice", ceea ce înseamnă probabil că se vor ridica unele restricţii asupra liderilor nord-coreeni, iar ţara va ieşi din izolarea diplomatică în care se găseşte. În schimb, Coreea de Nord îşi va dezvălui întregul program nuclear, ceea ce refuzase să facă în ultimul timp, iar acest lucru va ajuta la terminarea crizei. Este deja clar că statul nord-coreean, cel mai izolat din lume, are arme nucleare, chiar dacă unele destul de slabe, şi ea se foloseşte de asta pentru a şantaja marile puteri în scopul obţinerii unor avantaje economice, diplomatice şi de securitate. Acordul semnat în 2007 stabilea renunţarea acesteia la arme nucleare tocmai în schimbul unor avantaje de acest gen, dar până acum nu a reuşit să-şi respecte angajamentele.
Kosovo si-a votat Constitutia. UE a aprobat
Parlamentul de la Pristina a adoptat ieri Constitutia, care va intra în vigoare la
15 iunie, data
la care ONU va încheia transferul de autoritate catre institutiile noului stat si misiunea UE. Potrivit Constitutiei, Kosovo este o republica seculara, „un stat independent, suveran, democratic, unic si indivizibil“. Textul prevede si reglementari extinse pentru protejarea minoritatii sârbe, sub auspiciile planului ONU „pentru supravegherea independentei“, respins de Rusia, dar sustinut de albanezii din Kosovo si de puterile occidentale. Potrivit Constitutiei, sunt înfiintate ministerele de Externe si al Apararii, fortele de securitate si Curtea Constitutionala, dar si agentia de informatii. Kosovo a fost recunoscut drept stat independent de peste 30 de tari, inclusiv de Statele Unite si de majoritatea statelor membre UE. Proiectul de Constitutie a primit anterior aprobarea trimisului Uniunii Europene în Kosovo, Peter Feith, care conduce Biroul
Civil International, însarcinat sa pregateasca desfasurarea misiunii UE.
15 iunie, data
la care ONU va încheia transferul de autoritate catre institutiile noului stat si misiunea UE. Potrivit Constitutiei, Kosovo este o republica seculara, „un stat independent, suveran, democratic, unic si indivizibil“. Textul prevede si reglementari extinse pentru protejarea minoritatii sârbe, sub auspiciile planului ONU „pentru supravegherea independentei“, respins de Rusia, dar sustinut de albanezii din Kosovo si de puterile occidentale. Potrivit Constitutiei, sunt înfiintate ministerele de Externe si al Apararii, fortele de securitate si Curtea Constitutionala, dar si agentia de informatii. Kosovo a fost recunoscut drept stat independent de peste 30 de tari, inclusiv de Statele Unite si de majoritatea statelor membre UE. Proiectul de Constitutie a primit anterior aprobarea trimisului Uniunii Europene în Kosovo, Peter Feith, care conduce Biroul
Civil International, însarcinat sa pregateasca desfasurarea misiunii UE.
Dalai Lama: Nimeni nu are dreptul să le pună pumnul în gură tibetanilor
Liderul spiritual tibetan, Dalai Lama, a susţinut astăzi o conferinţă de presă la Tokio, pe tema recentelor proteste din regiunea chineză. Liderul tibetan s-a declarat un susţinător al Jocurilor Olimpice care se vor desfăşura în China. Mesajul său către tibetani este unul de pace. "I-am îndemnat să nu participe la
vreo acţiune violentă, dar nimeni nu are dreptul de a pune pumnul în gură tibetanilor. Există o problemă în Tibet, însă nu există libertate de exprimare acolo", a declarat Dalai Lama.
Dalai Lama trăieşte în exil din 1959, când a părăsit Tibetul după 9 ani sub autoritate chineză. El a militat pentru independenţa Tibetului şi, mai apoi, pentru autonomia regiunii. Dalai Lama s-a născut în 1935, într-o familie de fermieri din nord-estul Tibetului. La numai 4 ani, el a fost recunoscut drept cel de-al XIV-lea Dalai Lama.
Tibetanii îl venerează, considerând că este încarnarea lui Buddha. Pentru a se pregăti aşa cum se cuvine pentru atribuţiile ce îi reveneau, Dalai Lama şi-a lăsat în urmă familia şi satul natal şi a început educaţia monastică. Odată iniţiat, liderul spiritual al Tibetului a preluat în 1950 şi puterea politică. Tot în acel an, China a invadat Tibetul.
Nouă ani mai târziu, tibetanii au răbufnit împotriva regimului chinez şi totul s-a transformat într-o revoltă de amploare. De teama unui atac sau a unei eventuale tentative de răpire, Dalai Lama a fost convins să părăseasca Tibetul. Călătoria până în India a făcut-o pe jos împreună cu zeci de mii de tibetani care şi-au urmat liderul. S-a stabilit într-un orăşel din nordul Indiei, căruia i se mai spune şi Micul Lhasa, cu trimitere la capitala Tibetului. Aici a fost format un nou guvern în exil.
În anii '80, imaginea lui Dalai Lama în lume a devenit tot mai cunoscută după ce a început să călătorească în diferite ţări pentru a promova cauza tibetană. La sfârşitul anilor '80, el a renunţat chiar la ideea de independenţă a Tibetului cerând, în schimb, autonomia regiunii. Dalai Lama a spus întotdeauna că problema tibetană trebuie rezolvată prin mijloace paşnice. Motiv pentru care campania
sa a fost răsplătită cu un Premiu Nobel pentru Pace în 1989.
vreo acţiune violentă, dar nimeni nu are dreptul de a pune pumnul în gură tibetanilor. Există o problemă în Tibet, însă nu există libertate de exprimare acolo", a declarat Dalai Lama.
Dalai Lama trăieşte în exil din 1959, când a părăsit Tibetul după 9 ani sub autoritate chineză. El a militat pentru independenţa Tibetului şi, mai apoi, pentru autonomia regiunii. Dalai Lama s-a născut în 1935, într-o familie de fermieri din nord-estul Tibetului. La numai 4 ani, el a fost recunoscut drept cel de-al XIV-lea Dalai Lama.
Tibetanii îl venerează, considerând că este încarnarea lui Buddha. Pentru a se pregăti aşa cum se cuvine pentru atribuţiile ce îi reveneau, Dalai Lama şi-a lăsat în urmă familia şi satul natal şi a început educaţia monastică. Odată iniţiat, liderul spiritual al Tibetului a preluat în 1950 şi puterea politică. Tot în acel an, China a invadat Tibetul.
Nouă ani mai târziu, tibetanii au răbufnit împotriva regimului chinez şi totul s-a transformat într-o revoltă de amploare. De teama unui atac sau a unei eventuale tentative de răpire, Dalai Lama a fost convins să părăseasca Tibetul. Călătoria până în India a făcut-o pe jos împreună cu zeci de mii de tibetani care şi-au urmat liderul. S-a stabilit într-un orăşel din nordul Indiei, căruia i se mai spune şi Micul Lhasa, cu trimitere la capitala Tibetului. Aici a fost format un nou guvern în exil.
În anii '80, imaginea lui Dalai Lama în lume a devenit tot mai cunoscută după ce a început să călătorească în diferite ţări pentru a promova cauza tibetană. La sfârşitul anilor '80, el a renunţat chiar la ideea de independenţă a Tibetului cerând, în schimb, autonomia regiunii. Dalai Lama a spus întotdeauna că problema tibetană trebuie rezolvată prin mijloace paşnice. Motiv pentru care campania
sa a fost răsplătită cu un Premiu Nobel pentru Pace în 1989.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
