Euronavetistii modifica si imbogatesc limba romana. Epoca pasoptista, in care tinerii scoliti la Paris utilizau frecvent frantuzismele, are un corespondent si astazi.
Un moldovean a studiat modul in care folosesc limba materna emigrantii romanii. Un tanar de 31 de ani, din Tecuci, lucreaza la un dictionar de expresii si locutiuni roman-italian-albanez-englez.
Alexandru Cohal studiaza modul in care sunt influentate comunitatile romanesti din Peninsula de limba si cultura italiana. Cand va fi gata, dictionarul va fi disponibil atat pe internet, cat si in varianta tiparita.
Tanarul este absolvent al Facultatii de Litere din cadrul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza”, din Iasi, a emigrat in urma cu sapte ani in Italia, iar acum este doctorand la Universitatea Roma 3 din Peninsula.
Initiativa personala
Mai precis, urmareste abaterile de la normele limbii romane pe care le fac emigrantii romani din Italia sub presiunea limbii invatate in tara de adoptie. Miercuri a prezentat o lucrare pe aceasta tema la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”.
„Primul proiect, doctoratul meu, presupune realizarea dictionarului on-line si off-line pentru Ministerul Universitatii si Cercetarii din Italia. Al doilea, cel legat de studierea fenomenului interlimbii, este un proiect personal, sustinut de Universitatea Roma 3 si de catedra de Lingvistica din cadrul Facultatii de Litere a Universitatii „Alexandru Ioan Cuza”„, ne-a explicat tanarul.
„Inregistrez si notez aceste greseli”
De aproape cinci ani, Alexandru Cohal aduna astfel de „perle”. „Culeg faptele de limba ale emigrantilor care apelau la serviciile de consultanta ale unei asociatii sindicale din Roma. Se intampla ca intervievatul sa faca greseli pe care unii le pot interpreta ca snobism.
In realitate, presiunea limbii si culturii italiene cazuta pe umerii emigrantului, indiferent cat de bine vorbea limba romana inainte, il pune pe acesta in incurcatura. Eu inregistrez si notez aceste greseli”, ne-a explicat tanarul.
Printre cele mai frecvente se numara exprimari de genul „pozele de la Romania” in loc de „pozele din Romania” sau „ma duc la Italia” in loc de „ma duc in Italia”.
Toata lumea greseste
In plus
, spune Alexandru, romanii adapteaza cuvinte din limba italiana: „Am reusit fara niciun sfort” (de la cuvantul italian „sforzo” care inseamna efort) sau „nu aveau nici usugaman” (de la „asciugamani” care inseamna prosop in limba italiana, combinat cu cuvantul romanesc „a usca”).
Alexandru spune ca lista greselilor pe care le-a adunat pana acum este foarte mare si ca multe sunt „simpatice”. „Fiecare va „poci” cuvinte, va face alte greseli in functie de palierul sau cognitiv”, ne-a spus tanarul. Recunoaste ca a observat acest fenomen chiar si in cazul sau. „Atunci cand recitesc un text
scris de mine imi dau seama ca fac si eu asemenea greseli”, marturiseste Cohal.
A invatat italiana in 30 de zile
El a luat decizia de a pleca din tara dupa terminarea masteratului la Universitatea „Cuza”. „M-am inscris in anul 2000 la Facultatea de comunicare de la Universitatea Sapientia, din Roma. Studiile in Romania mi s-au parut incomplete, mi-am dat seama ca nu stiu multe lucruri despre cum se structureaza lumea din punctul de vedere al comunicarii. In Romania nu exista un loc in care sa se invete aceste lucruri, asa ca m-am inscris la Roma”, explica Alexandru.
Studiile din tara, in domeniul lingvistic, si o carte de gramatica l-au ajutat sa invete, intr-o luna, limba italiana „atat cat sa ma descurc”.
INFLUENTE
Cum vorbesc romanii din Italia
> „Ea este mia molie” (it. „mia moglie” - sotia mea);
> „Ma duc sa fac speza” (it. „spesa” - cumparaturi);
> „Ii purtam toata ziua cu masina” (it. „portare in macchina” - a duce cu masina);
> „Era furb tare” (it. „furbo” - viclean);
> „M-a trimis la colegament” (it. „collocamento” - oficiul de munca);
> „Aia era o frecatura totala” (it. „fragatura” - pacaleala);
> „Procesele-verbale vin inregistrate imediat” (it. expresia „venire a...” - „sunt pe cale sa...”);
> „Am lucrat fori pentru doi ani” (it. „lavorare fuori” - a munci in afara orasului);
> „Am facut finta ca nu-l vad” (it. expresia. „fare finta di...” -a se preface ca).
RAMONA BADESCU SI FLORIN RADUCIOIU
Vorbitori celebri ai noii „limbi”
Printre vedetele autohtone care au iesit in evidenta vorbind o combinatie de limba romana si cuvinte din vocabularul italian se afla fostul fotbalist al „generatiei de aur” Florin Raducioiu, si fostul fotomodel Ramona Badescu, care si-a inceput cariera artistica inainte de ‘89, in lumea muzicii usoare romanesti, si a reusit sa devina actrita in Italia.
La cateva luni dupa ce s-a transferat ca jucator in Italia, in 1990, Florin Raducioiu a socat romanii si s-a umplut de ridicol vorbind o limba putin inteligibila la intoarcerea in Bucuresti. A fost perceput atunci drept un „arogant” care pare ca a uitat de unde a plecat.
In 2005, intr-un schimb de replici, Adrian Mutu i-a adus aminte „Marelui Blond” de acel moment penibil, declarand ca „dupa sase luni de stat in Italia, Raducioiu a venit in fata camerelor de luat vederi din Romania si vorbea o italiana amestecata cu limba lui materna”.
Dupa cateva zile, Florin Raducioiu ii raspundea lui Mutu: „E adevarata acuzatia asta, dar Mutu s-a agatat aiurea de ea. Intr-adevar, eu atunci am vorbit stricat limba romana fiindca eram intr-o perioada in care invatam intensiv italiana. Asta se intampla in 1990, in primele luni petrecute in Italia”.
Fostul fotomodel Ramona Badescu a fost prinsa vorbind „romano-italiana” in 2005, cand a fost coprezentatoare a Festivalului „Cerbul de Aur”. Ea a fost taxata atunci pentru ca a spus „anul doua mii quatro”, „recuzite pentru elevi” (in loc de „rechizite”) si „sa se curunteze” (in loc de „sa se incrunte”). Vedeta si-a motivat greselile prin faptul ca plecase de 15 ani din Romania si traise in Italia.
OPINIA SPECIALISTULUI
„Navetistii” romani nu vor modifica limba materna
Limba romana s-a imbogatit si s-a modificat in numeroase momente, atunci cand intelectualii romani, dar nu numai, au imprumutat cuvinte din alte limbi de circulatie internationala, dupa cum precizeaza Miorita Got, inspector de romana din cadrul Ministerului Educatiei. De altfel, aceasta e de parere ca putem foarte bine sa-i amintim, in acest context, pe cronicari sau pe reprezentantii Scolii Ardelene.
„Cea mai importanta perioada a fost epoca pasoptista/bonjurista”, dupa cum spune si profesorul George Pruteanu. In acea perioada, tinerii care veneau de la studii din Franta se luptau cu batranii care proveneau din perioada turcesco-fanariota. „Limbajul s-a imbogatit atunci cu multe cuvinte, care acum fac parte din limba uzuala. Cateva exemple ar fi: important, exceptional”, spune Pruteanu.
„In anii ‘50, mama mea mai scria „chauffeur”, pentru ca inca nu se romanizase cuvantul sofer. Drept dovada, a fost de-ajuns o generatie pentru a se pune la punct”, completeaza senatorul. De altfel, in aceeasi perioada pulover se scria pull-over, iar meci - match. Cat despre aportul lingvistic al „navetistilor”, romanii care pleaca la munca in strainatate, dar care se intorc, senatorul crede ca este neglijabil.
„Ei aduc cuvinte internationale, iar cele specifice locului sunt putine. In plus, nu se simte deocamdata influenta, pentru ca vorbim despre un numar destul de mic de oameni, cei care pleaca si se intorc, pentru ca cei care raman peste hotare nu prea mai influenteaza limba”, adauga George Pruteanu.
Din punctul sau de vedere, romanii care muncesc in Italia si Spania ar trebui sa aduca in tara, in primul rand, mai multa rigoare si disciplina in munca. (Eugenia Mihalcea)
luni, 23 februarie 2009
Cămătarii-ciomăgari din clanul Sgârcitu, protejaţi de Poliţie şi Parchet, umblau liberi prin Brăila
Pe la 6 seara am primit o informaţie că, pe bulevardul Ioan Cuza, mai mulţi recuperatori au intrat cu forţa într-o casă. Când am ajuns acolo, am văzut că poarta era ruptă şi, la 100 de metri, era o maşină de poliţie. Am început să filmez, când am văzut un Touareg care intra pe contrasens şi vrea să mă lovească. M-am ferit, am traversat repede, dar m-au prins. Au început să dea cu pumnii în mine şi să mă lovească cu picioarele”. Gabriel Stoica este cameraman al postului PRO TV. Luni seară, jurnalistul a fost atacat şi bătut groaznic de şefii celui mai „greu” clan de cămătari ai Brăilei. Stoica a fost bătut „şmechereşte” – nu există niciun semn de lovituri pe corpul cameramanului, deşi omul a fost călcat în picioare. „Am apucat să-l întreb pe unul de ce dă. Mi-a răspuns că nu dă în mine, dar în timpul
ăsta îmi căra şpiţuri între picioare”, povesteşte cameramanul PRO TV.
Agresorii jurnalistului sunt Titi şi Ionel Sgârcitu – liderii celui mai temut clan mafiot al Brăilei. Culmea, Titi Sgârcitu – cel care a vrut să se urce cu Touaregul pe cameraman – abia venise de la Poliţie! Cu o jumătate de oră înainte să-l caftească pe cameraman, Titi fusese luat din casa făcută zob de oamenii lui şi însoţit la secţie de doi agenţi. Acolo, cămătarul dăduse o declaraţie şi fusese eliberat imediat. Ionel Sgârcitu – cel care a tăbărât cu pumnii şi picioarele pe jurnalist – figura în scripte ca internat la secţia Psihiatrie a Spitalului Brăila! Medicii habar nu aveau că pacientul era la o „călcare”.
Evenimentul de ieri este unul obişnuit pentru Brăila. Municipiul de la Dunăre este, de mai mulţi ani, în „proprietatea” clanului Sgârcitu. Liderii grupării ordonă atacuri, bat oameni nevinovaţi şi nu păţesc nimic. Au la activ doar NUP-uri. Metodele clanului de cămătari sunt variate. Îşi atrag clienţi prin metoda racolare la colţ de stradă, profitând de disperarea unora care îşi pun la bătaie casa pentru câteva zeci de milioane sau prin „agăţatul la jocuri”. Adică, la barbut sau poker jecmănesc neştiutorii până când aceştia ajung să semneze la notariat că şi-au dat casa.
Şi loto este un joc preferat – în Brăila se ştie că Titi Sgârcitu şi şeful IJP Brăila au pus bani
la comun pe un bilet. Cică au câştigat un Logan. Brăila mai ştie că gruparea lui Sgârcitu are „priză” atât la Parchet, cât şi la instanţe.
Aşa s-a ajuns, de altfel, la cazul de luni. În jurul orei 17, vreo 8 inşi au tăbărât cu picioarele pe poarta unei case din Bulevardul Alexandru Ioan Cuza. Veniseră cu nişte acte notariale şi cu nişte bâte. Titi, în calitate de lider, avea pistol, povestesc martorii. După ce a rezolvat problema porţilor casei – smulgându-le din ţâţâni – cămătarii au rupt şi uşa. Au spart geamurile şi au rupt mobila
. În casă, două femei şi un copil de un an ţipau înfricoşaţi. „Titi s-a declarat stăpânul casei pe baza unor acte măsluite”, povesteşte una dintre femei. Când se pregăteau să arunce mobila în stradă, a apărut poliţia. Culmea, agenţii i-au „ridicat” pe Titi şi pe unchiul său, iar pe ceilalţi i-au lăsat în casă! Conducerea grupării a fost preluată de Ionel Sgârcitu. Acesta a ordonat retragerea şi şi-a vărsat nervii pe cameramanul PRO TV care abia apăruse în zonă. L-a ajutat şi Titi, cu Touaregul din dotare, tocmai întors de la secţia de poliţie. Pe fază, un echipaj de la Circulaţie i-a suspendat permisul lui Titi Sgârcitu.
Ieri, liderul clanului, Titi, a venit să discute cu noi la volanul limuzinei sale
. A parcat maşina şi ne-a arătat nişte acte. În baza cărora, cică, ar fi acţionat. Povestea lui Titi e spusă cu tupeu de şmecher. Cămătarul zice că el cumpără tot, vinde tot. În casa de pe Cuza a intrat fiindcă avea dreptate! Asta pentru că, în 2002, casa îi fusese vândută de către proprietar unui unchi de-al său. Zice că a câştigat şi în instanţă. Nu s-a gândit să intre cu executorul, legal, şi susţine că nu a făcut scandal! „Cum puteam să sparg eu uşa. În casă la unchiul meu să fac aşa ceva ?”, rânjeşte Sgârcitu. A fost acolo doar să-i scoată pe proprietarii care-l duc cu zăhărelul. Cât despre incidentul cu cameramanul PRO TV, „eu nu ştiu nimic… am văzut doar la televizor”, pretinde el. Pe urmă îşi aminteşte că, de fapt, era şi el prin zonă, dar că frate-său „poate a făcut ceva…, iar eu nu-s responsabil de ce face el”. Apoi se prinde că fratele Ionel e pe la psihiatrie şi „nu avea cum să fie la locul faptei”.
În fine, Titi Sgârcitu spune că joacă barbut, dar nu şi la loto, şi că nu-l ştie pe şeful Poliţiei. În plus
, Titi nu a făcut nimic rău prin Brăila. Dovada – „am cazierul alb”! Cămătarul pleacă zâmbind. Se urcă la volanul limuzinei şi, regulamentar, porneşte cedând de dreapta. Eram în centrul oraşului, vizavi de Tribunal.
Prima victimă a atacului de luni seară – înaintea agresării jurnalistului PRO TV – se numeşte Gheorghe Voiculeţ. Povestea acestuia este stupefiantă: o cunoştinţă de-a sa din clanul Sgârcitu – susţinută de procurorul-şef al Brăilei ( !) – a fost cel care a pus la punct planul de a-i lua casa din centrul municipiului. „Conform informaţiilor mele, casa trebuia să fie cedată, pe bani puţini, unui procuror”, spune Voiculeţ. Acesta povesteşte: „Acum câţiva ani, Relu Şerban, cunoştinţa mea, mi-a spus că a cerut de la clanul lui Sgârcitu 15.000 de dolari ca să intre într-o afacere cu petrol la Constanţa. Îi trebuia gaj şi m-a rugat să pun la bataie casa din centrul Brăilei. M-a convins, mai ales că garanta pentru el chiar procurorul-şef Mihalcea.
La notar am semnat un contract de gir care, apoi, s-a transformat în contract de vânzare/cumpărare şi aşa am ajuns în această situaţie”. De partea cealaltă, Fănel Mihalcea, procurorul-şef al Brăilei, neagă acuzaţia. Recunoaşte, însă, că îi cunoaşte atât pe victima Voiculeţ, cât şi pe împrumutatul Relu Şerban. Doar că „nu ne-am mai văzut de ani buni”. Cât despre clanul Sgârcitu, procurorul-şef spune: „Aceşti aşa-zişi (!) cămătari au avut dosare penale pe această temă. În cazul lui Voiculeţ s-a dat NUP, iar soluţia a fost atacată de el. Instanţa a respins cererea”. Procurorul-şef susţine că, „dacă vă duceţi la notar, vă lămureşte dânsul”, repetă faptul că nu s-a băgat în girul dat de Voiculeţ lui Relu Şerban şi spune că „în ceea ce priveşte atacul, pe noi nu ne-a sesizat nimeni”.
Ieri, agresorii cameramanului şi ai persoanelor din casa atacată erau liberi. Iar Brăila ştia că aceştia vor rămâne fără probleme. Aşa s-a întâmplat şi când au bătut o bătrână de 80 de ani ca să iasă din casă, după ce o păcăliseră cu câteva milioane de lei, aşa s-a întâmplat şi când au aruncat o femeie pe stradă după ce aceasta, disperată, a apelat la ajutorul clanului ca să-şi îngroape copilul. În zonă se ştie că gruparea Sgârcitu are la activ vreo 40 de victime, iar dosarele lor au fost pierdute.
ăsta îmi căra şpiţuri între picioare”, povesteşte cameramanul PRO TV.
Agresorii jurnalistului sunt Titi şi Ionel Sgârcitu – liderii celui mai temut clan mafiot al Brăilei. Culmea, Titi Sgârcitu – cel care a vrut să se urce cu Touaregul pe cameraman – abia venise de la Poliţie! Cu o jumătate de oră înainte să-l caftească pe cameraman, Titi fusese luat din casa făcută zob de oamenii lui şi însoţit la secţie de doi agenţi. Acolo, cămătarul dăduse o declaraţie şi fusese eliberat imediat. Ionel Sgârcitu – cel care a tăbărât cu pumnii şi picioarele pe jurnalist – figura în scripte ca internat la secţia Psihiatrie a Spitalului Brăila! Medicii habar nu aveau că pacientul era la o „călcare”.
Evenimentul de ieri este unul obişnuit pentru Brăila. Municipiul de la Dunăre este, de mai mulţi ani, în „proprietatea” clanului Sgârcitu. Liderii grupării ordonă atacuri, bat oameni nevinovaţi şi nu păţesc nimic. Au la activ doar NUP-uri. Metodele clanului de cămătari sunt variate. Îşi atrag clienţi prin metoda racolare la colţ de stradă, profitând de disperarea unora care îşi pun la bătaie casa pentru câteva zeci de milioane sau prin „agăţatul la jocuri”. Adică, la barbut sau poker jecmănesc neştiutorii până când aceştia ajung să semneze la notariat că şi-au dat casa.
Şi loto este un joc preferat – în Brăila se ştie că Titi Sgârcitu şi şeful IJP Brăila au pus bani
la comun pe un bilet. Cică au câştigat un Logan. Brăila mai ştie că gruparea lui Sgârcitu are „priză” atât la Parchet, cât şi la instanţe.
Aşa s-a ajuns, de altfel, la cazul de luni. În jurul orei 17, vreo 8 inşi au tăbărât cu picioarele pe poarta unei case din Bulevardul Alexandru Ioan Cuza. Veniseră cu nişte acte notariale şi cu nişte bâte. Titi, în calitate de lider, avea pistol, povestesc martorii. După ce a rezolvat problema porţilor casei – smulgându-le din ţâţâni – cămătarii au rupt şi uşa. Au spart geamurile şi au rupt mobila
. În casă, două femei şi un copil de un an ţipau înfricoşaţi. „Titi s-a declarat stăpânul casei pe baza unor acte măsluite”, povesteşte una dintre femei. Când se pregăteau să arunce mobila în stradă, a apărut poliţia. Culmea, agenţii i-au „ridicat” pe Titi şi pe unchiul său, iar pe ceilalţi i-au lăsat în casă! Conducerea grupării a fost preluată de Ionel Sgârcitu. Acesta a ordonat retragerea şi şi-a vărsat nervii pe cameramanul PRO TV care abia apăruse în zonă. L-a ajutat şi Titi, cu Touaregul din dotare, tocmai întors de la secţia de poliţie. Pe fază, un echipaj de la Circulaţie i-a suspendat permisul lui Titi Sgârcitu.
Ieri, liderul clanului, Titi, a venit să discute cu noi la volanul limuzinei sale
. A parcat maşina şi ne-a arătat nişte acte. În baza cărora, cică, ar fi acţionat. Povestea lui Titi e spusă cu tupeu de şmecher. Cămătarul zice că el cumpără tot, vinde tot. În casa de pe Cuza a intrat fiindcă avea dreptate! Asta pentru că, în 2002, casa îi fusese vândută de către proprietar unui unchi de-al său. Zice că a câştigat şi în instanţă. Nu s-a gândit să intre cu executorul, legal, şi susţine că nu a făcut scandal! „Cum puteam să sparg eu uşa. În casă la unchiul meu să fac aşa ceva ?”, rânjeşte Sgârcitu. A fost acolo doar să-i scoată pe proprietarii care-l duc cu zăhărelul. Cât despre incidentul cu cameramanul PRO TV, „eu nu ştiu nimic… am văzut doar la televizor”, pretinde el. Pe urmă îşi aminteşte că, de fapt, era şi el prin zonă, dar că frate-său „poate a făcut ceva…, iar eu nu-s responsabil de ce face el”. Apoi se prinde că fratele Ionel e pe la psihiatrie şi „nu avea cum să fie la locul faptei”.
În fine, Titi Sgârcitu spune că joacă barbut, dar nu şi la loto, şi că nu-l ştie pe şeful Poliţiei. În plus
, Titi nu a făcut nimic rău prin Brăila. Dovada – „am cazierul alb”! Cămătarul pleacă zâmbind. Se urcă la volanul limuzinei şi, regulamentar, porneşte cedând de dreapta. Eram în centrul oraşului, vizavi de Tribunal.
Prima victimă a atacului de luni seară – înaintea agresării jurnalistului PRO TV – se numeşte Gheorghe Voiculeţ. Povestea acestuia este stupefiantă: o cunoştinţă de-a sa din clanul Sgârcitu – susţinută de procurorul-şef al Brăilei ( !) – a fost cel care a pus la punct planul de a-i lua casa din centrul municipiului. „Conform informaţiilor mele, casa trebuia să fie cedată, pe bani puţini, unui procuror”, spune Voiculeţ. Acesta povesteşte: „Acum câţiva ani, Relu Şerban, cunoştinţa mea, mi-a spus că a cerut de la clanul lui Sgârcitu 15.000 de dolari ca să intre într-o afacere cu petrol la Constanţa. Îi trebuia gaj şi m-a rugat să pun la bataie casa din centrul Brăilei. M-a convins, mai ales că garanta pentru el chiar procurorul-şef Mihalcea.
La notar am semnat un contract de gir care, apoi, s-a transformat în contract de vânzare/cumpărare şi aşa am ajuns în această situaţie”. De partea cealaltă, Fănel Mihalcea, procurorul-şef al Brăilei, neagă acuzaţia. Recunoaşte, însă, că îi cunoaşte atât pe victima Voiculeţ, cât şi pe împrumutatul Relu Şerban. Doar că „nu ne-am mai văzut de ani buni”. Cât despre clanul Sgârcitu, procurorul-şef spune: „Aceşti aşa-zişi (!) cămătari au avut dosare penale pe această temă. În cazul lui Voiculeţ s-a dat NUP, iar soluţia a fost atacată de el. Instanţa a respins cererea”. Procurorul-şef susţine că, „dacă vă duceţi la notar, vă lămureşte dânsul”, repetă faptul că nu s-a băgat în girul dat de Voiculeţ lui Relu Şerban şi spune că „în ceea ce priveşte atacul, pe noi nu ne-a sesizat nimeni”.
Ieri, agresorii cameramanului şi ai persoanelor din casa atacată erau liberi. Iar Brăila ştia că aceştia vor rămâne fără probleme. Aşa s-a întâmplat şi când au bătut o bătrână de 80 de ani ca să iasă din casă, după ce o păcăliseră cu câteva milioane de lei, aşa s-a întâmplat şi când au aruncat o femeie pe stradă după ce aceasta, disperată, a apelat la ajutorul clanului ca să-şi îngroape copilul. În zonă se ştie că gruparea Sgârcitu are la activ vreo 40 de victime, iar dosarele lor au fost pierdute.
Vedetele autohtone, actrite fara voie in «Psycho»
Sunt frumoase, celebre, bogate si, tocmai de aceea, invidiate de femei si ravnite de barbati. Unele dintre vedetele noastre starnesc insa pasiuni de-a dreptul periculoase in randul fanilor, multi dintre ei depasind granitele unei simple admiratii. Doua cazuri sunt de notorietate: este vorba de Andreea Marin (foto), hartuita de un individ diagnosticat cu schizofrenie, care a fost gata sa se arunce de la etajul IV pentru Zana. Un alt caz infiorator, petrecut cu cativa ani in urma, a fost acela al cantaretei Andreea Antonescu. Admiratorul ei infocat a reusit chiar sa-i incendieze masina si usa apartamentului si sa intre in casa peste artista. Anul acesta, alte trei vedete au patit-o: Issa de la trupa Hypnose, care s-a ales cu masina distrusa de un dement, Catalina Mihaescu, curtata intens de un „poet“, si Alina Sorescu, urmarita de un maniac. In lipsa de dovezi, Politia nu poate face mare lucru.
Frumusetea isi poate deschide multe usi, dar poate fi si cauza unor experiente traumatizante, atunci cand strarneste pasiunile periculoase ale unor indivizi cu probleme psihice. Numarul vedetelor hartuite de admiratori obsedati a crescut tot mai mult in ultimul timp
. Unele dintre cazurile de notorietate sunt acelea ale Andreei Marin si Andreea Antonescu, amandoua hartuite de barbati fermecati de frumusetea si celebritatea lor. Anul acesta, inca trei vedete au
Zåna Surprizelor, obsesie pentru un psihopat
Un caz care a tinut prima pagina a ziarelor, la sfarsitul anului trecut, a fost cel al Andreei Marin, a carei frumusete a nascut pasiunea bolnava a unui individ si mai bolnav. Este vorba de Marian Penciu (29 de ani) din Campulung Muscel, un om cu state vechi in spitalele de psihiatrie, diagnosticat cu schizofrenie paranoida. Psihopatul a declarat in mai multe randuri ca o iubeste pe Zana Surprizelor si ca ea este femeia vietii lui. El a mers pana la a ameninta ca se arunca de la etajul IV, pentru ca nu reusea nicicum sa ajunga la emisiunea „Surprize, surprize“. Ii trimitea divei scrisori pe adresa Televiziunii Romane, iar la un moment dat a disparut de acasa, fiind gasit, doua luni mai tarziu, in Bucuresti. Andreea Marin a inteles ca are de-a face cu un om bolnav si nu a depus o plangere la Politie. Vedeta a refuzat sa faca vreun comentariu legat de acest subiect.
Andreea Antonescu a fost alergata prin casa cu cutitul
In urma cu trei ani, Andreea Antonescu a fost terorizata de un obsedat care i-a facut viata un cosmar timp de doua saptamani. Acesta o urmarea pe cantareata peste tot si o astepta in scara blocului, fara a fi violent. „La inceput nu m-am speriat. M-am gandit ca e vorba de un fan indragostit de muzica mea, dar aparitiile lui se tot inmulteau si, la un moment dat, l-am intrebat ce vrea, cum pot sa-l ajut. Foarte senin, mi-a spus ca lui ii place de mine si ca nu doreste nimic. M-am calmat atunci, numai ca intr-o zi, cand mergeam acasa cu prietenul meu, a aparut in scara blocului. Nebunul ne astepta dupa colt si i-a dat doar iubitului meu cu spray paralizant in ochi. Atunci m-am speriat foarte tare si am inteles ca nu e de gluma cu el“, isi aminteste Andreea. Intr-o zi, vedeta a primit un telefon de la portarul blocului prin care o anunta ca masina ei arde in flacari. La cateva zile dupa asta, un alt telefon o anunta ca usa de la intrare in apartament i-a fost incendiata. „Atunci am fost ingrozita de-a dreptul, pentru ca eram in casa si ma uitam pe vizor cum imi arde usa. Nu doresc nimanui sa treaca prin asa ceva. A fost un cosmar“, spune cantareata. Picatura care a umplut paharul a fost si cea mai groaznica experienta din viata Andreei. „Ma urmarea de cateva zile si stia ca sunt singura acasa, pentru ca prietenul meu era plecat in strainatate. La cinci dimineata, mi-a spart usa si a intrat peste mine. Ce nu stia el era ca iubitul meu se intorsese cu o zi mai devreme. ~sta a fost norocul meu. Eu am paralizat cand l-am vazut in casa si mai ales in momentul in care a scos cutitul, am simtit ca mor. In cele din urma, dupa cateva curse prin casa, a fugit pe scara si dus a fost pentru cateva zile“, isi aminteste cu groaza Andreea. Cand toata lumea credea ca s-au linistit apele, dementul a aparut din nou in scara blocului. Cantareata l-a vazut din balcon si a chemat imediat politia care l-a ridicat ca din oala. „Sper ca am scapat definitiv de el pentru ca, Slava Domnului, nu m-a mai deranjat de atunci“, rasufla usurata Andreea.
Un maniac, «sclavul sexual» al Giuliei
Anul trecut, Giulia ex-Candy a fost si ea terorizata de un maniac. Individul sustinea ca il cheama Cornel Manea si a trimis scrisori mai multor ziare si reviste, oferin-du-le poze desucheate, chipurile, cu el si Giulia in timp ce faceau sex
. Obsedatul astepta insa o propunere financiara extrem de avantajoasa pentru a accepta publicarea fotografiilor. Mai mult, Manea spunea ca este sclavul sexual al Giuliei, iar ea, regina lui. Vazand ca nu este luat in serios, omul s-a linistit dupa un timp.
O alta cantareata hartuita a fost Alina Sorescu. Un individ de vreo 40 de ani a fost cu ochii pe ea in fiecare zi, urmarind-o in drumul spre casa si trimitandu-i biletele cu inscriptii ciudate. Pentru ca nu a avut dovezi ca individul ar dori sa-i faca rau, cazul nu si-a gasit rezolvare la Politie.
Fizicul apetisant i-a adus Issei (Hypnose) admiratori cam infocati. Unul dintre ei a urmarit-o mai multa vreme, iar cand s-a lovit de refuzul ferm al cantaretei, a trecut la fapte mai curajoase. Intr-o seara, cu putin timp in urma, pe cand iesea din studioul de inregistrari al lui Marian Ionescu, blonda
si-a gasit masina cu cauciucurile taiate. Dupa ce primise mai multe mesaje
de amenintare pe telefonul mobil
si stiind ca este urmarita, Issa a tras concluzia ca cel care i-a distrus masina a fost acelasi individ obsedat. Fostul iepuras Playboy a facut o plangere la Politie si asteapta un rezultat favorabil. Insa, ca si in cazul Alinei Sorescu, in lipsa de dovezi, nu exista sanse reale ca individul care o hartuia sa pateasca ceva.
Corina Danila, motiv de sinucidere pentru un licean
Cu toate ca infatisarea ei nu pare tocmai provocatoare, Corina Danila a avut parte, pana acum, de doua experiente neplacute cu admiratori pasionati. Unul dintre ei a fost un individ care o curta intens, ii scria poezii de dragoste si chiar incepuse sa o viziteze la locul de munca. Omul era atat de insistent, incat Corina ajunsese sa iasa din televiziune pe usa din spate. Apoi, pe cand prezenta „Povestiri adevarate“ la Acasa Tv, Corina a starnit sentimente profunde unui licean. Copilul isi dorea sa invete munca in televiziune sub instruirea Corinei. La un moment dat, cand si-a dat seama ca lucrurile iau o intorsatura periculoasa si a inceput sa-l indeparteze pe licean, acesta a inceput sa ameninte ca se va arunca de pe un pod. Prezentatoarea de la Euforia l-a convins sa renunte la idee si totul s-a terminat cu bine.
Catalina Mihaescu, prezentatoarea stirilor de la N24, a primit zilele trecute, exact la poarta televiziunii, vizita unui barbat care s-a dat drept poet si care dorea cu tot dinadinsul sa-i recite femeii cateva versuri din operele sale
. Flatata la inceput de aceasta surpriza, Catalina era pregatita sa-l asculte cu drag, numai ca nebunul a inceput sa tremure la aparitia fetei si sa repete obsesiv cuvintele „Dumnezeu“ si „Andrei“ (numele baietelului prezentatoarei). Catalina s-a speriat foarte tare si s-a plans paznicilor care l-au alungat pe nebun. Numai pentru moment insa pentru ca „poetul“ s-a reintors a doua zi si a cerut acelasi lucru la poarta televiziunii: „Sa fie chemata Catalina!“, pentru ca el vrea sa-i recite cateva versuri. La sosirea politiei, barbatul a fugit si pana acum, nu s-a reintors. Deocamdata Catalina rasufla usurata si spera ca a scapat pentru totdeauna de admiratorul sau.
Miss Playboy a fost rapita din propria casa
Anul trecut, Roxana Ungureanu, Miss Playboy Romania 2006, a fost rapita in pijamale din propria casa de un individ si dusa cu forta in masina. Barbatul era un fost prieten, mult prea gelos si posesiv, si nu a fost atunci prima data cand a spart usa apartamentului, ingrozin-du-i astfel pe parintii Roxanei. A fost insa pentru prima data cand a luat-o pe fata din casa, impotriva vointei sale, pentru a o lasa in spatele blocului, cateva ore mai tarziu. In ciuda insistentelor parintilor, vedeta Playboy a refuzat sa faca plangere la politie si nici macar nu a discutat cu parintii sai despre ceea ce s-a intamplat. Mama fetei crede ca a fost amenintata de individul respectiv, si asta ar fi motivul pentru care Roxana a preferat sa pastreze tacerea. Fata a mai fost luata de cateva ori cu forta de catre acelasi individ si plimbata cateva ore cu masina. Se pare ca Roxana a reusit in cele din urma sa regleze conturile cu fostul iubit, pentru ca acum are o relatie cu Claudiu Patrascu.
Frumusetea isi poate deschide multe usi, dar poate fi si cauza unor experiente traumatizante, atunci cand strarneste pasiunile periculoase ale unor indivizi cu probleme psihice. Numarul vedetelor hartuite de admiratori obsedati a crescut tot mai mult in ultimul timp
. Unele dintre cazurile de notorietate sunt acelea ale Andreei Marin si Andreea Antonescu, amandoua hartuite de barbati fermecati de frumusetea si celebritatea lor. Anul acesta, inca trei vedete au
Zåna Surprizelor, obsesie pentru un psihopat
Un caz care a tinut prima pagina a ziarelor, la sfarsitul anului trecut, a fost cel al Andreei Marin, a carei frumusete a nascut pasiunea bolnava a unui individ si mai bolnav. Este vorba de Marian Penciu (29 de ani) din Campulung Muscel, un om cu state vechi in spitalele de psihiatrie, diagnosticat cu schizofrenie paranoida. Psihopatul a declarat in mai multe randuri ca o iubeste pe Zana Surprizelor si ca ea este femeia vietii lui. El a mers pana la a ameninta ca se arunca de la etajul IV, pentru ca nu reusea nicicum sa ajunga la emisiunea „Surprize, surprize“. Ii trimitea divei scrisori pe adresa Televiziunii Romane, iar la un moment dat a disparut de acasa, fiind gasit, doua luni mai tarziu, in Bucuresti. Andreea Marin a inteles ca are de-a face cu un om bolnav si nu a depus o plangere la Politie. Vedeta a refuzat sa faca vreun comentariu legat de acest subiect.
Andreea Antonescu a fost alergata prin casa cu cutitul
In urma cu trei ani, Andreea Antonescu a fost terorizata de un obsedat care i-a facut viata un cosmar timp de doua saptamani. Acesta o urmarea pe cantareata peste tot si o astepta in scara blocului, fara a fi violent. „La inceput nu m-am speriat. M-am gandit ca e vorba de un fan indragostit de muzica mea, dar aparitiile lui se tot inmulteau si, la un moment dat, l-am intrebat ce vrea, cum pot sa-l ajut. Foarte senin, mi-a spus ca lui ii place de mine si ca nu doreste nimic. M-am calmat atunci, numai ca intr-o zi, cand mergeam acasa cu prietenul meu, a aparut in scara blocului. Nebunul ne astepta dupa colt si i-a dat doar iubitului meu cu spray paralizant in ochi. Atunci m-am speriat foarte tare si am inteles ca nu e de gluma cu el“, isi aminteste Andreea. Intr-o zi, vedeta a primit un telefon de la portarul blocului prin care o anunta ca masina ei arde in flacari. La cateva zile dupa asta, un alt telefon o anunta ca usa de la intrare in apartament i-a fost incendiata. „Atunci am fost ingrozita de-a dreptul, pentru ca eram in casa si ma uitam pe vizor cum imi arde usa. Nu doresc nimanui sa treaca prin asa ceva. A fost un cosmar“, spune cantareata. Picatura care a umplut paharul a fost si cea mai groaznica experienta din viata Andreei. „Ma urmarea de cateva zile si stia ca sunt singura acasa, pentru ca prietenul meu era plecat in strainatate. La cinci dimineata, mi-a spart usa si a intrat peste mine. Ce nu stia el era ca iubitul meu se intorsese cu o zi mai devreme. ~sta a fost norocul meu. Eu am paralizat cand l-am vazut in casa si mai ales in momentul in care a scos cutitul, am simtit ca mor. In cele din urma, dupa cateva curse prin casa, a fugit pe scara si dus a fost pentru cateva zile“, isi aminteste cu groaza Andreea. Cand toata lumea credea ca s-au linistit apele, dementul a aparut din nou in scara blocului. Cantareata l-a vazut din balcon si a chemat imediat politia care l-a ridicat ca din oala. „Sper ca am scapat definitiv de el pentru ca, Slava Domnului, nu m-a mai deranjat de atunci“, rasufla usurata Andreea.
Un maniac, «sclavul sexual» al Giuliei
Anul trecut, Giulia ex-Candy a fost si ea terorizata de un maniac. Individul sustinea ca il cheama Cornel Manea si a trimis scrisori mai multor ziare si reviste, oferin-du-le poze desucheate, chipurile, cu el si Giulia in timp ce faceau sex
. Obsedatul astepta insa o propunere financiara extrem de avantajoasa pentru a accepta publicarea fotografiilor. Mai mult, Manea spunea ca este sclavul sexual al Giuliei, iar ea, regina lui. Vazand ca nu este luat in serios, omul s-a linistit dupa un timp.
O alta cantareata hartuita a fost Alina Sorescu. Un individ de vreo 40 de ani a fost cu ochii pe ea in fiecare zi, urmarind-o in drumul spre casa si trimitandu-i biletele cu inscriptii ciudate. Pentru ca nu a avut dovezi ca individul ar dori sa-i faca rau, cazul nu si-a gasit rezolvare la Politie.
Fizicul apetisant i-a adus Issei (Hypnose) admiratori cam infocati. Unul dintre ei a urmarit-o mai multa vreme, iar cand s-a lovit de refuzul ferm al cantaretei, a trecut la fapte mai curajoase. Intr-o seara, cu putin timp in urma, pe cand iesea din studioul de inregistrari al lui Marian Ionescu, blonda
si-a gasit masina cu cauciucurile taiate. Dupa ce primise mai multe mesaje
de amenintare pe telefonul mobil
si stiind ca este urmarita, Issa a tras concluzia ca cel care i-a distrus masina a fost acelasi individ obsedat. Fostul iepuras Playboy a facut o plangere la Politie si asteapta un rezultat favorabil. Insa, ca si in cazul Alinei Sorescu, in lipsa de dovezi, nu exista sanse reale ca individul care o hartuia sa pateasca ceva.
Corina Danila, motiv de sinucidere pentru un licean
Cu toate ca infatisarea ei nu pare tocmai provocatoare, Corina Danila a avut parte, pana acum, de doua experiente neplacute cu admiratori pasionati. Unul dintre ei a fost un individ care o curta intens, ii scria poezii de dragoste si chiar incepuse sa o viziteze la locul de munca. Omul era atat de insistent, incat Corina ajunsese sa iasa din televiziune pe usa din spate. Apoi, pe cand prezenta „Povestiri adevarate“ la Acasa Tv, Corina a starnit sentimente profunde unui licean. Copilul isi dorea sa invete munca in televiziune sub instruirea Corinei. La un moment dat, cand si-a dat seama ca lucrurile iau o intorsatura periculoasa si a inceput sa-l indeparteze pe licean, acesta a inceput sa ameninte ca se va arunca de pe un pod. Prezentatoarea de la Euforia l-a convins sa renunte la idee si totul s-a terminat cu bine.
Catalina Mihaescu, prezentatoarea stirilor de la N24, a primit zilele trecute, exact la poarta televiziunii, vizita unui barbat care s-a dat drept poet si care dorea cu tot dinadinsul sa-i recite femeii cateva versuri din operele sale
. Flatata la inceput de aceasta surpriza, Catalina era pregatita sa-l asculte cu drag, numai ca nebunul a inceput sa tremure la aparitia fetei si sa repete obsesiv cuvintele „Dumnezeu“ si „Andrei“ (numele baietelului prezentatoarei). Catalina s-a speriat foarte tare si s-a plans paznicilor care l-au alungat pe nebun. Numai pentru moment insa pentru ca „poetul“ s-a reintors a doua zi si a cerut acelasi lucru la poarta televiziunii: „Sa fie chemata Catalina!“, pentru ca el vrea sa-i recite cateva versuri. La sosirea politiei, barbatul a fugit si pana acum, nu s-a reintors. Deocamdata Catalina rasufla usurata si spera ca a scapat pentru totdeauna de admiratorul sau.
Miss Playboy a fost rapita din propria casa
Anul trecut, Roxana Ungureanu, Miss Playboy Romania 2006, a fost rapita in pijamale din propria casa de un individ si dusa cu forta in masina. Barbatul era un fost prieten, mult prea gelos si posesiv, si nu a fost atunci prima data cand a spart usa apartamentului, ingrozin-du-i astfel pe parintii Roxanei. A fost insa pentru prima data cand a luat-o pe fata din casa, impotriva vointei sale, pentru a o lasa in spatele blocului, cateva ore mai tarziu. In ciuda insistentelor parintilor, vedeta Playboy a refuzat sa faca plangere la politie si nici macar nu a discutat cu parintii sai despre ceea ce s-a intamplat. Mama fetei crede ca a fost amenintata de individul respectiv, si asta ar fi motivul pentru care Roxana a preferat sa pastreze tacerea. Fata a mai fost luata de cateva ori cu forta de catre acelasi individ si plimbata cateva ore cu masina. Se pare ca Roxana a reusit in cele din urma sa regleze conturile cu fostul iubit, pentru ca acum are o relatie cu Claudiu Patrascu.
Oana Roman se vrea Victoria
Oana Roman a făcut furori la prima ediţie a emisiunii "Bară la Bară" de la Kanal D cu noua ei tunsoare, inspirată din stilul
Victoriei Beckham, coafură adoptată de mai multe vedete: sora sa, Catinca, Ileana Pescariu, Andreea Raicu.
Oana a reuşit să-l impresioneze chiar şi pe fostul iubit, Cornel Păsat, care i-a făcut declaraţii în direct, chiar dacă aceasta are la ora actuală un nou prieten, Carlo Niţescu, în vârstă de 19 ani. "M-am gândit la Victoria Beckham când am adoptat această tunsoare, foarte în vogă la ora asta. E o coafură care mă avantajează", ne-a declarat fiica cea mică a fostului premier Petre Roman. Show-ul de striptease, găzduit de Păsat, va avea 10 ediţii, Oana fiind preşedintele juriului, dar şi autoarea textelor de prezentare. Faptul că e colegă de platou cu fostul ei logodnic nu-l deranjează nici pe departe pe tânărul Carlo. "El înţelege situaţia şi, dimpotrivă, chiar mă susţine în acest nou proiect", ne-a spus Oana.
Victoriei Beckham, coafură adoptată de mai multe vedete: sora sa, Catinca, Ileana Pescariu, Andreea Raicu.
Oana a reuşit să-l impresioneze chiar şi pe fostul iubit, Cornel Păsat, care i-a făcut declaraţii în direct, chiar dacă aceasta are la ora actuală un nou prieten, Carlo Niţescu, în vârstă de 19 ani. "M-am gândit la Victoria Beckham când am adoptat această tunsoare, foarte în vogă la ora asta. E o coafură care mă avantajează", ne-a declarat fiica cea mică a fostului premier Petre Roman. Show-ul de striptease, găzduit de Păsat, va avea 10 ediţii, Oana fiind preşedintele juriului, dar şi autoarea textelor de prezentare. Faptul că e colegă de platou cu fostul ei logodnic nu-l deranjează nici pe departe pe tânărul Carlo. "El înţelege situaţia şi, dimpotrivă, chiar mă susţine în acest nou proiect", ne-a spus Oana.
Pe Andrei Gheorghe l-a saracit nevasta
Partaj. Nevasta lui Andrei Gheorghe s-a confesat unor apropiati ca, in urma divortului, averea familiei ii ramane aproape in intregime
Dupa ce si-a parasit domiciliul conjugal din Pipera, mutandu-se separat de sotie si fiica, Andrei Gheorghe are acum mari probleme de pe urma partajarii averii. Surse apropiate sotiei omului de televiziune sustin ca el a acceptat sa semneze o tranzactie prin care
i-a cedat Mariei mare parte din bunurile imobile dobandite de ei in timpul casatoriei. Andrei si Maria s-au cunoscut intr-un camin de facultate si s-au casatorit in urma cu 24 de ani. Cei doi au impreuna o fetita, Anastasia. Relatia lor a inceput sa scartaie de mai multa vreme, iar luna trecuta, moderatorul talk-show-ului "Ultima ora" de la Realitatea TV a plecat de acasa din Pipera si s-a stabilit la o adresa din bulevardul Maresal Averescu in Bucuresti, in zona Arcului de Triumf. CANCAN a descoperit ca motivul pentru care Gheorghe si-a abandonat familia l-ar constitui o alta femeie, Petruta Grigoriu, a carei poveste v-am prezentat-o, in exclusivitate, intr-una dintre editiile trecute.
Cum si-au impartit casele si masinile
Sursele noastre ne-au dezvaluit ca, prin conventia incheiata cu Maria, Andrei Gheorghe le-ar fi lasat sotiei si fiicei lui vila din Pipera, o alta vila din Bucuresti, o casa de vacanta la Mamaia, un apartament la Constanta si un teren la munte.
In schimb, omului de televiziune i-ar fi revenit un apartament in Capitala, unul la Constanta, un teren la Urziceni si o casa de vacanta, cu teren, la Moscova, dar si doua dintre cele trei masini ale lor, si anume un Audi A8 si un Audi All Road. Problema lui Andrei e ca, acum, nu mai are in Bucuresti decat un apartament modest, unde n-ar vrea sa locuiasca.
Zilele trecute, paparazzii CANCAN l-au surprins pe Gheorghe intrand in sediul sucursalei de la Piata Romana a Bancii Raiffeisen, unde s-a interesat cum sa obtina o finantare pentru cumpararea unei case. Vedeta Realitatii TV a fost insotita la banca de o contabila de la una dintre firmele pe care le detine, care, din informatiile noastre, se ocupa si de gasirea unei case pentru Andrei Gheorghe.
Dupa ce si-a parasit domiciliul conjugal din Pipera, mutandu-se separat de sotie si fiica, Andrei Gheorghe are acum mari probleme de pe urma partajarii averii. Surse apropiate sotiei omului de televiziune sustin ca el a acceptat sa semneze o tranzactie prin care
i-a cedat Mariei mare parte din bunurile imobile dobandite de ei in timpul casatoriei. Andrei si Maria s-au cunoscut intr-un camin de facultate si s-au casatorit in urma cu 24 de ani. Cei doi au impreuna o fetita, Anastasia. Relatia lor a inceput sa scartaie de mai multa vreme, iar luna trecuta, moderatorul talk-show-ului "Ultima ora" de la Realitatea TV a plecat de acasa din Pipera si s-a stabilit la o adresa din bulevardul Maresal Averescu in Bucuresti, in zona Arcului de Triumf. CANCAN a descoperit ca motivul pentru care Gheorghe si-a abandonat familia l-ar constitui o alta femeie, Petruta Grigoriu, a carei poveste v-am prezentat-o, in exclusivitate, intr-una dintre editiile trecute.
Cum si-au impartit casele si masinile
Sursele noastre ne-au dezvaluit ca, prin conventia incheiata cu Maria, Andrei Gheorghe le-ar fi lasat sotiei si fiicei lui vila din Pipera, o alta vila din Bucuresti, o casa de vacanta la Mamaia, un apartament la Constanta si un teren la munte.
In schimb, omului de televiziune i-ar fi revenit un apartament in Capitala, unul la Constanta, un teren la Urziceni si o casa de vacanta, cu teren, la Moscova, dar si doua dintre cele trei masini ale lor, si anume un Audi A8 si un Audi All Road. Problema lui Andrei e ca, acum, nu mai are in Bucuresti decat un apartament modest, unde n-ar vrea sa locuiasca.
Zilele trecute, paparazzii CANCAN l-au surprins pe Gheorghe intrand in sediul sucursalei de la Piata Romana a Bancii Raiffeisen, unde s-a interesat cum sa obtina o finantare pentru cumpararea unei case. Vedeta Realitatii TV a fost insotita la banca de o contabila de la una dintre firmele pe care le detine, care, din informatiile noastre, se ocupa si de gasirea unei case pentru Andrei Gheorghe.
Tumoarea Andreei Balan nu a fost cancerigena!
Cintareata Andreea Balan a trecut cu bine peste interventia suferita la sinul drept. Umflatura descoperita de ceva vreme a fost extirpata la o clinica particulara. Solista si-a petrecut doar cinci ore in spital, interventia in sine numarind aproximativ 20 de minute. In prezent, starea de sanatate
a tinerei soliste este foarte buna. Rezultatul biopsiei a eliminat orice urma de ingrijorare. "Mai stresata a fost mama. Stiam ca nu mi se intimpla nimic rau, doar ca asteptam rezultatul biopsiei. Eu am fost stresata de rezultatul biopsiei, nu de interventia in sine. Tumoarea nu a fost cancerigena"- ne-a declarat fericita Andreea. Cintareata si-a descoperit umflatura in ultima saptamina din perioada participarii la emisiunea concurs "Dansez pentru tine". Precauta din fire, si-a facut o ecografie si a urmat apoi monitorizarea adenomului. In timpul
turneului de o luna, intreprins de Balan in Canada, tumoarea s-a marit cu aproximativ 4-5 mm. "Operatia a fost foarte simpla, nu are de ce sa imi afecteze programul
. Miine am emisiune, vineri am concerte, saptamina viitoare merg la Callatis. Nu am de ce sa imi opresc activitatea. Am stat in spital cinci ore. Seara am venit acasa, a doua zi mi-am rezolvat problemele. Iau antiinflamatorii, ca sa se vindece rana. Keo a fost alaturi de mine tot timpul, ca doar e prietenul meu. La fel si mama si prietena mea cea mai buna. Au venit pentru ca au crezut ca o sa-mi fie frica. Am fost tare, puternica. I se putea intimpla oricui" - ne-a povestit Balan despre interventia suferita. In ceea ce priveste relatia cu tatal sau, Andreea ne-a declarat: "El e tatal meu, sint singe din singele lui si orice mi-ar face si orice i-as face, tot ne impacam, tot impreuna sintem, pentru ca formam o familie. M-a vizitat acasa".
Nu renunta la anticonceptionale
Desi s-a confruntat cu aparitia unei tumori la sin la o virsta frageda, respectiv 23 de ani, cintareata nu a primit o explicatie clara in ceea ce priveste cauzele care au favorizat aparitia ei. "Nu se stie de la ce apar tumorile. Poti sa intrebi orice doctor. Poate de la anticonceptionale, poate de la efort, de la stres. A aparut, am scos-o si gata. Nu am renuntat la anticonceptionale, doar le-am schimbat. Am o viata
sexuala foarte activa " - ne-a declarat Balan. A fost suspectata ca si-a siliconat bustul si ca de aici i s-ar fi tras problemele, dar Andreea ne-a explicat cum au stat, de fapt, lucrurile: "Si la radio au facut misto de mine, ca de la silicoane si chestii de astea. Adica eu am fost sincera, am spus ca intr-adevar am o problema.Trebuia sa tac si sa ma duc in alta tara sa-mi fac operatia.Nu am silicoane, nu s-a intimplat de la silicoane nimic. Din cauza anticonceptionalelor m-am ingrasat, eu eram foarte slaba. Normal ca, daca te ingrasi, iti creste si fundul, iti cresc si sinii, iti creste tot. Am luat sapte kilograme
. Daca as fi avut silicoane, as fi recunoscut. La urma urmei sint la moda si nu mi-ar fi fost rusine sa recunosc". Totul e bine, cind se sfirseste cu bine!
a tinerei soliste este foarte buna. Rezultatul biopsiei a eliminat orice urma de ingrijorare. "Mai stresata a fost mama. Stiam ca nu mi se intimpla nimic rau, doar ca asteptam rezultatul biopsiei. Eu am fost stresata de rezultatul biopsiei, nu de interventia in sine. Tumoarea nu a fost cancerigena"- ne-a declarat fericita Andreea. Cintareata si-a descoperit umflatura in ultima saptamina din perioada participarii la emisiunea concurs "Dansez pentru tine". Precauta din fire, si-a facut o ecografie si a urmat apoi monitorizarea adenomului. In timpul
turneului de o luna, intreprins de Balan in Canada, tumoarea s-a marit cu aproximativ 4-5 mm. "Operatia a fost foarte simpla, nu are de ce sa imi afecteze programul
. Miine am emisiune, vineri am concerte, saptamina viitoare merg la Callatis. Nu am de ce sa imi opresc activitatea. Am stat in spital cinci ore. Seara am venit acasa, a doua zi mi-am rezolvat problemele. Iau antiinflamatorii, ca sa se vindece rana. Keo a fost alaturi de mine tot timpul, ca doar e prietenul meu. La fel si mama si prietena mea cea mai buna. Au venit pentru ca au crezut ca o sa-mi fie frica. Am fost tare, puternica. I se putea intimpla oricui" - ne-a povestit Balan despre interventia suferita. In ceea ce priveste relatia cu tatal sau, Andreea ne-a declarat: "El e tatal meu, sint singe din singele lui si orice mi-ar face si orice i-as face, tot ne impacam, tot impreuna sintem, pentru ca formam o familie. M-a vizitat acasa".
Nu renunta la anticonceptionale
Desi s-a confruntat cu aparitia unei tumori la sin la o virsta frageda, respectiv 23 de ani, cintareata nu a primit o explicatie clara in ceea ce priveste cauzele care au favorizat aparitia ei. "Nu se stie de la ce apar tumorile. Poti sa intrebi orice doctor. Poate de la anticonceptionale, poate de la efort, de la stres. A aparut, am scos-o si gata. Nu am renuntat la anticonceptionale, doar le-am schimbat. Am o viata
sexuala foarte activa " - ne-a declarat Balan. A fost suspectata ca si-a siliconat bustul si ca de aici i s-ar fi tras problemele, dar Andreea ne-a explicat cum au stat, de fapt, lucrurile: "Si la radio au facut misto de mine, ca de la silicoane si chestii de astea. Adica eu am fost sincera, am spus ca intr-adevar am o problema.Trebuia sa tac si sa ma duc in alta tara sa-mi fac operatia.Nu am silicoane, nu s-a intimplat de la silicoane nimic. Din cauza anticonceptionalelor m-am ingrasat, eu eram foarte slaba. Normal ca, daca te ingrasi, iti creste si fundul, iti cresc si sinii, iti creste tot. Am luat sapte kilograme
. Daca as fi avut silicoane, as fi recunoscut. La urma urmei sint la moda si nu mi-ar fi fost rusine sa recunosc". Totul e bine, cind se sfirseste cu bine!
A aparut catalogul Playboy Life!
Playboy: stil de viata si aventuri
Aflat la prima editie, catalogul stilului de viata PLAYBOY isi propune sa ofere o imagine cat mai cuprinzatoare a realizarilor si aspiratiilor barbatului PLAYBOY.
Trecand peste tabuuri, doborand frustrarile si inhibitiile, dorinta fireasca a omului modern de a trai mai bine a facut ca cele doua concepte – “lifestyle” si “entertainment for men” sa se impunaca elemente complementare .
Barbatul PLAYBOY a devenit dependent de stil, tinteste excelenta in domeniul tuturor standardelor de viata iar revista PLAYBOY s-a consacrat ca principal ghid de lifestyle al barbatilor din intreaga lume.
Catalogul PLAYBOY LIFE vrea sa demonstreze ca acest tip de barbat nu este o utopie, el traieste si in Romania iar comportamentul sau social nu s-a redus niciodata la admiratia pentru femeile frumoase. Dimpotriva el a facut din acestea partenere in continua aventura cotidiana. O aventura care nu inseamna doar sex dezinhibat ci racordare la toate trendurile importante ale momentului.
Catalogul PLAYBOY LIFE prezinta toate zonele de interes masculin, in 192 de pagini, intr-o forma grafica de exceptie: “Sport is Entertainment for Men”, “PLAYBOY Men & Sports”, “Summer Gadgets”, “Fashion”, “Decapotabilele anului 2007”, “Top nuduri outdoor din filme”, “House & Garden”, “Cluburi pe acoperis“
Fiind un produs PLAYBOY, nu puteau lipsi pictorialele de excep]ie: “Fata de pe iarba” – o prezinta pe superba rusoaica Kristina Baramera, iar “Woman in Sports” – este o antologie a imaginilor cu sportive celebre.
Pe langa acestea nu lipseste sectiunea de traditie a revistei – “Consilier PLAYBOY” – adaptata sezonului estival.
Aflat la prima editie, catalogul stilului de viata PLAYBOY isi propune sa ofere o imagine cat mai cuprinzatoare a realizarilor si aspiratiilor barbatului PLAYBOY.
Trecand peste tabuuri, doborand frustrarile si inhibitiile, dorinta fireasca a omului modern de a trai mai bine a facut ca cele doua concepte – “lifestyle” si “entertainment for men” sa se impunaca elemente complementare .
Barbatul PLAYBOY a devenit dependent de stil, tinteste excelenta in domeniul tuturor standardelor de viata iar revista PLAYBOY s-a consacrat ca principal ghid de lifestyle al barbatilor din intreaga lume.
Catalogul PLAYBOY LIFE vrea sa demonstreze ca acest tip de barbat nu este o utopie, el traieste si in Romania iar comportamentul sau social nu s-a redus niciodata la admiratia pentru femeile frumoase. Dimpotriva el a facut din acestea partenere in continua aventura cotidiana. O aventura care nu inseamna doar sex dezinhibat ci racordare la toate trendurile importante ale momentului.
Catalogul PLAYBOY LIFE prezinta toate zonele de interes masculin, in 192 de pagini, intr-o forma grafica de exceptie: “Sport is Entertainment for Men”, “PLAYBOY Men & Sports”, “Summer Gadgets”, “Fashion”, “Decapotabilele anului 2007”, “Top nuduri outdoor din filme”, “House & Garden”, “Cluburi pe acoperis“
Fiind un produs PLAYBOY, nu puteau lipsi pictorialele de excep]ie: “Fata de pe iarba” – o prezinta pe superba rusoaica Kristina Baramera, iar “Woman in Sports” – este o antologie a imaginilor cu sportive celebre.
Pe langa acestea nu lipseste sectiunea de traditie a revistei – “Consilier PLAYBOY” – adaptata sezonului estival.
Mihaela, tepuita caritabil
Evenimentele cu titlu caritabil in care vedeta Antenei 1 s-a implicat in ultimii ani, cu bani
sau doar cu numele, nu s-au dovedit a fi de fiecare data actiuni intreprinse in folosul celor mai putin norocosi.
Pentru ca s-a ars de cateva ori in trecut, Mihaela Radulescu verifica prin intermediul specialistilor activitatea fiecarei fundatii sau organizatii care ii solicita sprijinul pentru strangere de fonduri si nu se apuca de treaba pana nu primeste unda verde.
BAL INTRAT PE MANA POLITIEI
O astfel de experienta nefericita se refera la unul dintre balurile pompoase in cadrul caruia oamenii cu bani sunt invitati sa liciteze diverse obiecte. Mihaela si-a pus numele la bataie pentru promovarea evenimentului, pentru ca apoi sa se trezeasca in mijlocul unui fiasco orchestrat de o doamna de care nu auzise nimeni. Problema a intrat in atentia politiei, s-a demarat chiar si o ancheta care continua si azi, a povestit diva pentru emisiunea "Conferinta de presa", editie pe care o puteti urmari sambata, 7 iulie.
CHEF CU BANII DIN DONATII
Lipsa de profesionalism a uimit-o pe vedeta si cu o alta ocazie, cand a aflat cu stupoare ca organizatorii unei actiuni caritabile au incins un chef de zile mari cu o buna parte din banii care ar fi trebuit sa revina unor persoane lovite de soarta. "De bucurie ca au facut o treaba asa de buna, au dat o petrecere pentru care au platit cu banii stransi din donatii", a marturisit Mihaela. Moderatoarea a refuzat sa dezvaluie numele fundatiei pentru ca, intr-un final, problema a fost rezolvata:
"I-am avertizat ca banii aceia trebuie pusi la loc, indiferent de unde ar fi facut rost de ei. Si din propriul lor buzunar".
EXEMPLU DE URMAT
Alaturi de Luminita Anghel , Mihaela Radulescu s-a implicat in calitate de ambasador al United Way in Romania si in promovarea Galei Charity Dinner, cel mai important eveniment caritabil al anului, care se va desfasura in aceasta seara la Palatul Parlamentului. Biletul la concertul pe care tenorul Jose Carreras il va sustine cu aceasta ocazie costa
500 de euro. Mai multe personalitati au donat diverse obiecte pentru licitatia care va fi organizata in cadrul galei. Banii stransi astfel vor fi distribuiti de fundatia United Way catre organizatii non-guvernamentale si proiecte de caritate in sprijinul batranilor, copiilor din orfelinate, persoanelor cu nevoi speciale, bolnavilor de cancer
, de sida sau tuberculoza.
sau doar cu numele, nu s-au dovedit a fi de fiecare data actiuni intreprinse in folosul celor mai putin norocosi.
Pentru ca s-a ars de cateva ori in trecut, Mihaela Radulescu verifica prin intermediul specialistilor activitatea fiecarei fundatii sau organizatii care ii solicita sprijinul pentru strangere de fonduri si nu se apuca de treaba pana nu primeste unda verde.
BAL INTRAT PE MANA POLITIEI
O astfel de experienta nefericita se refera la unul dintre balurile pompoase in cadrul caruia oamenii cu bani sunt invitati sa liciteze diverse obiecte. Mihaela si-a pus numele la bataie pentru promovarea evenimentului, pentru ca apoi sa se trezeasca in mijlocul unui fiasco orchestrat de o doamna de care nu auzise nimeni. Problema a intrat in atentia politiei, s-a demarat chiar si o ancheta care continua si azi, a povestit diva pentru emisiunea "Conferinta de presa", editie pe care o puteti urmari sambata, 7 iulie.
CHEF CU BANII DIN DONATII
Lipsa de profesionalism a uimit-o pe vedeta si cu o alta ocazie, cand a aflat cu stupoare ca organizatorii unei actiuni caritabile au incins un chef de zile mari cu o buna parte din banii care ar fi trebuit sa revina unor persoane lovite de soarta. "De bucurie ca au facut o treaba asa de buna, au dat o petrecere pentru care au platit cu banii stransi din donatii", a marturisit Mihaela. Moderatoarea a refuzat sa dezvaluie numele fundatiei pentru ca, intr-un final, problema a fost rezolvata:
"I-am avertizat ca banii aceia trebuie pusi la loc, indiferent de unde ar fi facut rost de ei. Si din propriul lor buzunar".
EXEMPLU DE URMAT
Alaturi de Luminita Anghel , Mihaela Radulescu s-a implicat in calitate de ambasador al United Way in Romania si in promovarea Galei Charity Dinner, cel mai important eveniment caritabil al anului, care se va desfasura in aceasta seara la Palatul Parlamentului. Biletul la concertul pe care tenorul Jose Carreras il va sustine cu aceasta ocazie costa
500 de euro. Mai multe personalitati au donat diverse obiecte pentru licitatia care va fi organizata in cadrul galei. Banii stransi astfel vor fi distribuiti de fundatia United Way catre organizatii non-guvernamentale si proiecte de caritate in sprijinul batranilor, copiilor din orfelinate, persoanelor cu nevoi speciale, bolnavilor de cancer
, de sida sau tuberculoza.
DADL, obligată să renegocieze contractele de închiriere a plajelor
DADL, obligată să renegocieze contractele de închiriere a plajelor Dreptul de operare a plajelor nu va mai putea fi înstrăinat, aşa cum s-a întîmplat în ultimii ani
Contractele de închiriere a suprafeţelor de plajă de pe litoral vor fi renegociate pentru sezonul estival viitor, prin încheierea de acte adiţionale care să interzică înstrăinarea ulterioară de către titulari a dreptului de operare, prin contracte de management ori asociere în participaţiune. Contractele vor include şi clauze prin care titularii contractelor de închiriere vor trebui să îşi asume integral obligaţiile de administrare a plajelor, fără să le mai cedeze în favoarea altor firme. Introducerea unor astfel de clauze suplimentare a apărut ca necesară, după ce Departamentul de Control al Guvernului (DCG), condus de secretarul de stat Emanoil Neguţ, a solicitat Direcţiei Apelor Dobrogea Litoral (DADL) situaţia contractelor de închiriere a suprafeţelor de plajă de pe litoral şi a constatat că acestea au fost superficial redactate în ceea ce priveşte clauza de interzicere a dreptului de operare. Din analiza documentelor, a rezultat că au fost încheiate 40 de contracte de închiriere cu 28 operatori de plajă. "Au fost încheiate contracte de operare prin care clauza de interzicere a dreptului de operare a fost superficial întocmită, prevăzîndu-se doar forma de subînchiriere, fără însă a elimina celelalte forme de transfer al drepturilor de operare către alţi agenţi economici, respectiv contracte de management, asociere în participaţiune, colaborare, conducînd la neatingerea scopului iniţial pentru care au fost încheiate, respectiv eficientizarea administrării plajelor", a declarat Emanoil Neguţ. Neregulile au fost descoperite în cadrul acţiunilor comune de control derulate în perioada 18-30 iunie, de către instituţiile implicate în proiectul “Parteneriat pentru litoral 2007”. De asemenea, DADL a fost avertizată de către DCG în vederea intensificării acţiunilor proprii de monitorizare şi control în vederea remedierii situaţiilor în care operatorii de plajă au construit beach-baruri fără autorizaţie sau au depăşit suprafaţa admisă de lege.
Contractele de închiriere a suprafeţelor de plajă de pe litoral vor fi renegociate pentru sezonul estival viitor, prin încheierea de acte adiţionale care să interzică înstrăinarea ulterioară de către titulari a dreptului de operare, prin contracte de management ori asociere în participaţiune. Contractele vor include şi clauze prin care titularii contractelor de închiriere vor trebui să îşi asume integral obligaţiile de administrare a plajelor, fără să le mai cedeze în favoarea altor firme. Introducerea unor astfel de clauze suplimentare a apărut ca necesară, după ce Departamentul de Control al Guvernului (DCG), condus de secretarul de stat Emanoil Neguţ, a solicitat Direcţiei Apelor Dobrogea Litoral (DADL) situaţia contractelor de închiriere a suprafeţelor de plajă de pe litoral şi a constatat că acestea au fost superficial redactate în ceea ce priveşte clauza de interzicere a dreptului de operare. Din analiza documentelor, a rezultat că au fost încheiate 40 de contracte de închiriere cu 28 operatori de plajă. "Au fost încheiate contracte de operare prin care clauza de interzicere a dreptului de operare a fost superficial întocmită, prevăzîndu-se doar forma de subînchiriere, fără însă a elimina celelalte forme de transfer al drepturilor de operare către alţi agenţi economici, respectiv contracte de management, asociere în participaţiune, colaborare, conducînd la neatingerea scopului iniţial pentru care au fost încheiate, respectiv eficientizarea administrării plajelor", a declarat Emanoil Neguţ. Neregulile au fost descoperite în cadrul acţiunilor comune de control derulate în perioada 18-30 iunie, de către instituţiile implicate în proiectul “Parteneriat pentru litoral 2007”. De asemenea, DADL a fost avertizată de către DCG în vederea intensificării acţiunilor proprii de monitorizare şi control în vederea remedierii situaţiilor în care operatorii de plajă au construit beach-baruri fără autorizaţie sau au depăşit suprafaţa admisă de lege.
Gravidă moartă în maternitatea Spitalului Caracal
O femeie însărcinată în luna a noua a murit în maternitatea Spitalului Caracal-Olt, la câteva ore de la internare. Cadrele medicale n-au reuşit să salveze nici copilul, o fetiţă, care a murit la scurt timp după decesul mamei. Ionela Bălşanu a lăsat în urmă un băieţel de şase ani.
Tragedia s-a petrecut sâmbătă, în jurul orei 15.00. În timp ce datele oficiale ale conducerii spitalului şi ale Autorităţii de Sănătate Publică (ASP) Olt arată că femeia nu a murit din vina medicilor, rudele acesteia şi unii pacienţi din spital susţin că decesul a avut cauze suspecte. Directorul spitalului, Constantin Nicu Vladu, precum şi directoarea ASP, Dana Conea, susţin că Ionela Bălşanu, de 27 de ani, din localitatea Deveselu, ar fi murit în urma unei embolii amniotice (o parte din lichidul amniotic a pătruns în sânge). Rudele Ionelei spun însă că în acest caz ar fi vorba de culpă medicală, iar cei vinovaţi ar trebui să răspundă în faţa legii.
„A fost lăsată singură în sala de naşteri“
Ionela s-a simţit rău sâmbătă. Ea a fost însoţită la spital de mama sa, Ioana, care aştepta în hol, cu sufletul la gură, ca nepoţica ei să se nască. Tocmai vorbise cu Ionela că trebuie să cumpere o cartelă pentru telefon. După zece minute a auzit un geamăt ciudat în salon şi apoi ţipete. Când a intrat, femeia a încremenit în momentul în care şi-a văzut fata fără suflare, căzută lângă pat. În câteva secunde, în sală s-au strâns mai multe paciente şi medici. Aceştia au început resuscitarea pentru salvarea femeii şi a copilului din pântecele ei. Totul a fost în zadar. Atât tânăra, cât şi pruncul ei au decedat. Familia Ionelei crede că ea a murit din cauza neglijenţei medicilor. „A fost lăsată singură în sala de naşteri. Mai erau acolo două femei care născuseră. Atât. Asistenta a zis că se duce să mănânce. Tinerele care erau în sală cu Ionela au spus că fata a început să tremure şi s-a simţit rău după injecţia de dilatare. Cred că i-au făcut o doză prea mare. Mi-au omorât copilul! Au omorât două suflete!“, a spus disperată mama Ionelei.
„A fost o moarte subită“
Imediat ce a fost anunţat decesul, la spital şi-au făcut apariţia şi directorul unităţii, Constantin Nicu Vladu, precum şi soţia sa, Carmen, care în prezent ţine locul şefului de secţie de la Ginecologie, dr. Constantin Niţu, aflat în concediu de odihnă. Constantin Nicu Vladu a afirmat că totul s-a întâmplat foarte repede. „Totul a fost subit. Pacienta a venit la spital pe picioarele ei. I-au fost făcute analize şi a fost dusă apoi în sala de naşteri. În jurul orei 14.00 s-a ridicat, i s-a făcut rău şi a căzut uşor lângă pat. Totul s-a petrecut foarte repede. Noi înţelegem durerea familiei şi poate că din cauza asta a dat vina pe cadrele medicale. Aici, bolnavii sunt bine trataţi, iar pacienta nu a fost lăsată singură în sala de naşteri. Poate că asistenta a lipsit câteva secunde, cât s-a dus să ia un tratament sau altceva, dar nu a plecat pe altă secţie. Oricum, până ce nu soseşte rezultatul autopsiei, nu putem spune mai multe despre cauza morţii pacientei“, a spus directorul spitalului.
În timp ce rudele Ionelei susţin că ea a mers mereu la control, iar medicii spuneau, de fiecare dată, că sarcina evoluează bine, doctoriţa Carmen Vladu şi medicul Mircea Daviţoiu susţin că pacienta a fost internată de patru ori pentru că avea unele probleme. Imediat după ce a fost constatat decesul, la spital au sosit şi poliţiştii, care au început o anchetă. Medicul legist a prelevat probe şi le-a trimis la Bucureşti, în vederea stabilirii cauzei morţii. Familia Ionelei e hotărâtă să ceară socoteală celor vinovaţi de moartea tinerei.
Aproape tot satul s-a strâns ieri la locuinţa Ionelei, pentru a o conduce pe ultimul drum. Cu braţele pline de flori, sătenii şi colegele de serviciu ai tinerei nu s-au oprit nici o clipă din plâns. Ionela Bălşanu a luat cu ea fetiţa care nu a apucat să vadă lumina zilei şi a lăsat în urmă un băieţel de numai şase ani, care ştie că mama lui doarme pentru că se simte rău.
Tragedia s-a petrecut sâmbătă, în jurul orei 15.00. În timp ce datele oficiale ale conducerii spitalului şi ale Autorităţii de Sănătate Publică (ASP) Olt arată că femeia nu a murit din vina medicilor, rudele acesteia şi unii pacienţi din spital susţin că decesul a avut cauze suspecte. Directorul spitalului, Constantin Nicu Vladu, precum şi directoarea ASP, Dana Conea, susţin că Ionela Bălşanu, de 27 de ani, din localitatea Deveselu, ar fi murit în urma unei embolii amniotice (o parte din lichidul amniotic a pătruns în sânge). Rudele Ionelei spun însă că în acest caz ar fi vorba de culpă medicală, iar cei vinovaţi ar trebui să răspundă în faţa legii.
„A fost lăsată singură în sala de naşteri“
Ionela s-a simţit rău sâmbătă. Ea a fost însoţită la spital de mama sa, Ioana, care aştepta în hol, cu sufletul la gură, ca nepoţica ei să se nască. Tocmai vorbise cu Ionela că trebuie să cumpere o cartelă pentru telefon. După zece minute a auzit un geamăt ciudat în salon şi apoi ţipete. Când a intrat, femeia a încremenit în momentul în care şi-a văzut fata fără suflare, căzută lângă pat. În câteva secunde, în sală s-au strâns mai multe paciente şi medici. Aceştia au început resuscitarea pentru salvarea femeii şi a copilului din pântecele ei. Totul a fost în zadar. Atât tânăra, cât şi pruncul ei au decedat. Familia Ionelei crede că ea a murit din cauza neglijenţei medicilor. „A fost lăsată singură în sala de naşteri. Mai erau acolo două femei care născuseră. Atât. Asistenta a zis că se duce să mănânce. Tinerele care erau în sală cu Ionela au spus că fata a început să tremure şi s-a simţit rău după injecţia de dilatare. Cred că i-au făcut o doză prea mare. Mi-au omorât copilul! Au omorât două suflete!“, a spus disperată mama Ionelei.
„A fost o moarte subită“
Imediat ce a fost anunţat decesul, la spital şi-au făcut apariţia şi directorul unităţii, Constantin Nicu Vladu, precum şi soţia sa, Carmen, care în prezent ţine locul şefului de secţie de la Ginecologie, dr. Constantin Niţu, aflat în concediu de odihnă. Constantin Nicu Vladu a afirmat că totul s-a întâmplat foarte repede. „Totul a fost subit. Pacienta a venit la spital pe picioarele ei. I-au fost făcute analize şi a fost dusă apoi în sala de naşteri. În jurul orei 14.00 s-a ridicat, i s-a făcut rău şi a căzut uşor lângă pat. Totul s-a petrecut foarte repede. Noi înţelegem durerea familiei şi poate că din cauza asta a dat vina pe cadrele medicale. Aici, bolnavii sunt bine trataţi, iar pacienta nu a fost lăsată singură în sala de naşteri. Poate că asistenta a lipsit câteva secunde, cât s-a dus să ia un tratament sau altceva, dar nu a plecat pe altă secţie. Oricum, până ce nu soseşte rezultatul autopsiei, nu putem spune mai multe despre cauza morţii pacientei“, a spus directorul spitalului.
În timp ce rudele Ionelei susţin că ea a mers mereu la control, iar medicii spuneau, de fiecare dată, că sarcina evoluează bine, doctoriţa Carmen Vladu şi medicul Mircea Daviţoiu susţin că pacienta a fost internată de patru ori pentru că avea unele probleme. Imediat după ce a fost constatat decesul, la spital au sosit şi poliţiştii, care au început o anchetă. Medicul legist a prelevat probe şi le-a trimis la Bucureşti, în vederea stabilirii cauzei morţii. Familia Ionelei e hotărâtă să ceară socoteală celor vinovaţi de moartea tinerei.
Aproape tot satul s-a strâns ieri la locuinţa Ionelei, pentru a o conduce pe ultimul drum. Cu braţele pline de flori, sătenii şi colegele de serviciu ai tinerei nu s-au oprit nici o clipă din plâns. Ionela Bălşanu a luat cu ea fetiţa care nu a apucat să vadă lumina zilei şi a lăsat în urmă un băieţel de numai şase ani, care ştie că mama lui doarme pentru că se simte rău.
Peste 10.000 de abateri pe zi!
Punerea in functiune a camerelor de supraveghere pe tronsonul Cluj-Turda al DN1 scoate in evidenta aspecte uluitoare. Numarul de abateri de la viteza legala constatat pina ieri la prinz, in numai 5 zile, depasea 52.000!
Foto Diana SANDOR
Camerele video sint cu ochii pe soferi 24 de ore din 24
Cu toate ca doar joia trecuta camerele de supraveghere de pe tronsonul Cluj-Napoca – Turda au fost conectate la dispecerat, eficacitatea lor i-a lasat cu gura cascata chiar si pe politistii care se ocupa de monitorizarea traficului. In doar 5 zile de activitate, camerele au depistat peste 52.000 de abateri ale soferilor care au traversat in aceasta perioada drumul dintre cele doua municipii. Iar numarul se afla intr-o crestere substantiala. Cu toate ca operatorii camerelor lucreaza doar 8 ore, aparatele vad si inregistreaza totul 24 de ore pe zi, 7 zile din 7. Una dintre masinile surprinse ieri de aparatele de radar circula nici mai mult, nici mai putin decit cu 180 de kilometri pe ora in localitatea Tureni, viteza la care soferul va ramine in mod cert fara permis. La fel se va intimpla si in cazul conducatorului unei autoutilitare care ieri, in jurul orei 15, a trecut prin dreptul camerei de la intrarea in Tureni cu 164 de kilometri pe ora.
„Intr-adevar, numarul de constatari efectuate este unul surprinzator de mare, insa aceasta este realitatea disciplinei pe soselele nationale. Este vorba de o realitate nu foarte fericita“, a declarat pentru monitorul comisarul Alexandru Muresan, seful Politiei Rutiere Cluj. Daca numarul de constatari continua sa creasca, amenzile abia acum incep sa intre la numaratoare. Dispeceratul inregistreaza abaterea si trimite o atentionare posesorului autoturismului inregistrat, care este obligat ca in termen de 5 zile sa furnizeze politiei identitatea soferului in momentul captat de camere. Abia dupa o alta perioada soferul real se va alege cu un proces verbal trimis acasa, proces care poate sa-l lase chiar si fara permisul de conducere. Dupa ce joi dimineata au fost pornite patru camere pe tronsonul Cluj-Turda, simbata dimineata a mai fost montata una. Astfel, in prezent, exista trei camere pe raza localitatii Tureni si cite una in Martinesti si Copaceni. Sumele care vor fi incasate din plata amenzilor nu vor ajunge, insa, in totalitate in conturile primariilor pe raza carora masinile au fost surprinse de camerele de supraveghere, firma clujeana Codec SRL incasind, potrivit unui acord, 49% din bani.
Suplimentare de forte
Numarul mare de abateri constatate l-a determinat pe seful Politiei Rutiere Cluj, comisarul Alexandru Muresan, sa solicite inca patru ofiteri care sa monitorizeze traficul pe portiunea cu camerele de supraveghere. In curind, serviciul de monitorizare a circulatiei ar putea ajunge in permanenta supravegheat si de agentii de politie de la dispecerat, nu doar de aparate, cum se intimpla in prezent.
Foto Diana SANDOR
Camerele video sint cu ochii pe soferi 24 de ore din 24
Cu toate ca doar joia trecuta camerele de supraveghere de pe tronsonul Cluj-Napoca – Turda au fost conectate la dispecerat, eficacitatea lor i-a lasat cu gura cascata chiar si pe politistii care se ocupa de monitorizarea traficului. In doar 5 zile de activitate, camerele au depistat peste 52.000 de abateri ale soferilor care au traversat in aceasta perioada drumul dintre cele doua municipii. Iar numarul se afla intr-o crestere substantiala. Cu toate ca operatorii camerelor lucreaza doar 8 ore, aparatele vad si inregistreaza totul 24 de ore pe zi, 7 zile din 7. Una dintre masinile surprinse ieri de aparatele de radar circula nici mai mult, nici mai putin decit cu 180 de kilometri pe ora in localitatea Tureni, viteza la care soferul va ramine in mod cert fara permis. La fel se va intimpla si in cazul conducatorului unei autoutilitare care ieri, in jurul orei 15, a trecut prin dreptul camerei de la intrarea in Tureni cu 164 de kilometri pe ora.
„Intr-adevar, numarul de constatari efectuate este unul surprinzator de mare, insa aceasta este realitatea disciplinei pe soselele nationale. Este vorba de o realitate nu foarte fericita“, a declarat pentru monitorul comisarul Alexandru Muresan, seful Politiei Rutiere Cluj. Daca numarul de constatari continua sa creasca, amenzile abia acum incep sa intre la numaratoare. Dispeceratul inregistreaza abaterea si trimite o atentionare posesorului autoturismului inregistrat, care este obligat ca in termen de 5 zile sa furnizeze politiei identitatea soferului in momentul captat de camere. Abia dupa o alta perioada soferul real se va alege cu un proces verbal trimis acasa, proces care poate sa-l lase chiar si fara permisul de conducere. Dupa ce joi dimineata au fost pornite patru camere pe tronsonul Cluj-Turda, simbata dimineata a mai fost montata una. Astfel, in prezent, exista trei camere pe raza localitatii Tureni si cite una in Martinesti si Copaceni. Sumele care vor fi incasate din plata amenzilor nu vor ajunge, insa, in totalitate in conturile primariilor pe raza carora masinile au fost surprinse de camerele de supraveghere, firma clujeana Codec SRL incasind, potrivit unui acord, 49% din bani.
Suplimentare de forte
Numarul mare de abateri constatate l-a determinat pe seful Politiei Rutiere Cluj, comisarul Alexandru Muresan, sa solicite inca patru ofiteri care sa monitorizeze traficul pe portiunea cu camerele de supraveghere. In curind, serviciul de monitorizare a circulatiei ar putea ajunge in permanenta supravegheat si de agentii de politie de la dispecerat, nu doar de aparate, cum se intimpla in prezent.
Licitaţie internaţională la CE Rovinari
Complexul Energetic Rovinari a avut parte de cea mai mare licitaţie organizată până în prezent. Vorbim de sute de milioane de euro care vor fi investite într-o staţie de desulfurare la termocentrală, având în vedere condiţiile impuse de Ministerul Mediului pentru funcţionarea acesteia. Pentru realizarea unui asemenea obiectiv a fost nevoie de o licitaţie internaţională, organizată însă la Rovinari. Două mari consorţii s-au „luptat” pentru câştigarea licitaţiei, de o parte suedezi, italieni şi români şi de cealaltă parte, chinezi, în parteneriat cu alţi italieni. A câştigat firma
care a prezentat suma cea mai mare şi de aici au început şi comentariile potrivit cărora membrii comisiei de licitaţie şi-au canalizat atenţia doar spre un singur ofertant care trebuia să câştige cu orice preţ. Şi asta pentru că aşa ar fi primit ordin de la ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, lucru neconfirmat însă de membrii comisiei de licitaţie.
Caiet de sarcini de 3000 de pagini
Încă din 2005, Complexul Energetic Rovinari, cel din Turceni şi Craiova au primit avertizări din partea Ministerului Mediului să-şi rezolve problema poluării din termocentrale. După 1 ianuarie 2007, lucrurile au fost foarte clare. Pentru funcţionarea termocentralelor în continuare trebuie să existe instalaţii de filtrare a noxelor degajate în aer. Prima instituţie care şi-a făcut documentaţia şi s-a apucat de licitaţia pentru realizarea acestui obiectiv a fost Complexul Energetic Rovinari care deţine patru cazane în funcţiune, unde trebuie montate astfel de instalaţii. Sursa de finanţare este creditul bancar şi sursele proprii. Înaintea licitaţiei, 13 firme au fost interesate de această lucrare (dintre care doar trei cu capital român) şi au cumpărat caietul de sarcini elaborat de Complexul Rovinari, care numără peste 3000 de pagini.
Concurenţă între două consorţii
Licitaţia a avut loc în 21 februarie 2007, la care s-au prezentat, în final, cinci firme dar unite în două consorţii. La primul consorţiu numit ALSTOM Power s-au asociat Alstom Power Italia, Alstom Power Suedia şi SAEM Energomontaj România. Pentru cel de-al doilea consorţiu numit INSIGMA s-au asociat Insigma Technology Co. Ltd. China şi Idreco Italia. Garanţia de participare la licitaţie a fost de câte două milioane de euro. Deşi licitaţia s-a desfăşurat în februarie, rezultatul acesteia a fost dat publicităţii săptămâna trecută. „Termenul de studiere a ofertelor este de şase luni, deci în 21 august am fi putut da rezultatele, pentru că a fost vorba despre o documentaţie laborioasă. Ofertele au trecut prin două subcomisii, cea tehnică şi una economică şi apoi în comisia mare care a decis câştigătoarea”, a explicat directorul general al CE Rovinari Laurenţiu Ciurel, preşedintele comisiei de licitaţie.
A câştigat oferta cu preţul cel mai mare
Firma Alstom a prezentat oferta de 162 de milioane de euro pentru realizarea instalaţiei de desulfurare, în timp
ce Insigma a venit cu 135 de milioane de euro. În final comisia a ales firma cu cea mai mare ofertă. Explicaţia, spun membrii comisiei, se regăseşte chiar în caietul de sarcini pe care şi cealaltă firmă l-a cumpărat. „În caietul de sarcini se dă şi modalitatea de calcul a ofertei. Se ia în calcul costul instalaţiei plus costul de exploatare. Astfel sunt trecute toate aceste cheltuieli, respectiv consumul de calcar, de electricitate, de apă, de reparaţii şi întreţinere a instalaţiei şi costul punerii în funcţiune. Firma Alstrom a prezentat cheltuielile cele mai mici, însă instalaţia costă mai mult. Aparent, este o firmă cu un preţ mare, însă instalaţiile sunt unele mult mai performante decât cele prezentate în cealaltă ofertă, de acea şi cheltuielile de exploatare sunt mai mici. Ne-au interesat aceste costuri, pentru că nu dorim să creştem megawatul, iar firma Alstrom a făcut un calcul prin care în şapte ani se recuperează aproape o sută de milioane de euro”, a declarat Ion Petroniu, şeful Biroului
de Sulfurare din cadrul Complexului. Acesta mai spune că firma câştigătoare a încheiat un contract cu CE Rovinari prin se specifică faptul că va fi penalizată cu 10% din valoarea contractului dacă nu va pune în funcţiune instalaţia până la 1 ianuarie 2009. Un alt contract a fost întocmit între Alstrom şi Complex prin care, timp 20 de ani, termenul de garanţie al lucrării, sunt obligaţi să plătească despăgubiri care constau în costurile de exploatare, în situaţia în care nu respectă cele declarate în ofertă.
Oferte analizate de consultanţi
Pentru a fi sigură că oferta aleasă este şi cea bună, conducerea Complexului Rovinari a solicitat o analiză, pe cheltuiala instituţiei, la două firme de consultanţă. Prima firmă care a prezentat recomandarea ca Alstom să câştige licitaţia a fost Vattenffal Power Consultant din Suedia care a dat asigurări că instalaţia este una bună şi care nu va duce la scumpirea energiei
electrice, dacă vor fi respectate toate cele declarate de firmă. A doua firmă a fost una din România, ISPET Bucureşti, cea care a şi proiectat cazanele termocentralei. Institutului i s-a solicitat părerea pentru a vedea care dintre cele două oferte ar fi compatibilă cu instalaţiile deja existente la Rovinari. Firma a explicat că ambele oferte sunt compatibile, însă recomandă firma Alstom având în vedere performanţa instalaţiilor şi a costurilor de exploatare declarate. Membrii comisiei spun că aceste rapoarte ar acoperi suspiciunile apărute în privinţa alegerii ofertei cu cel mai mare preţ. Despre celelalte bănuieli legate de intervenţia ministrului Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian în alegerea firmei, membrii comisiei susţin că nu este nimic adevărat. Comisia de licitaţie a fost condusă de Laurenţiu Ciurel, cel care în februarie era directorul de investiţii al Complexului şi a fost formată din Ion Pisc, director al termocentralei, Maria Scurtu, director economic, Ion Iliescu, director comercial, Ion Vioreanu, şef al Unităţii de Management al Proiectului şi consilierul juridic al CE Rovinari, Adrian Stăncioi. „Nici vorbă să fi intervenit ministrul. La Minister s-a ţinut legătura cu Ioana Apan, iar ministrul nici nu ştia care sunt firmele participante. Nici un membru al comisiei nu a fost chemat la Bucureşti şi nici nu am auzit să se fi făcut presiuni asupra lor”, a explicat preşedinte comisiei de licitaţie, Laurenţiu Ciurel. Acelaşi lucru l-au declarat Ion Iliescu, directorul comercial, şi Maria Scurtu, directorul economic al CE Rovinari.
care a prezentat suma cea mai mare şi de aici au început şi comentariile potrivit cărora membrii comisiei de licitaţie şi-au canalizat atenţia doar spre un singur ofertant care trebuia să câştige cu orice preţ. Şi asta pentru că aşa ar fi primit ordin de la ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, lucru neconfirmat însă de membrii comisiei de licitaţie.
Caiet de sarcini de 3000 de pagini
Încă din 2005, Complexul Energetic Rovinari, cel din Turceni şi Craiova au primit avertizări din partea Ministerului Mediului să-şi rezolve problema poluării din termocentrale. După 1 ianuarie 2007, lucrurile au fost foarte clare. Pentru funcţionarea termocentralelor în continuare trebuie să existe instalaţii de filtrare a noxelor degajate în aer. Prima instituţie care şi-a făcut documentaţia şi s-a apucat de licitaţia pentru realizarea acestui obiectiv a fost Complexul Energetic Rovinari care deţine patru cazane în funcţiune, unde trebuie montate astfel de instalaţii. Sursa de finanţare este creditul bancar şi sursele proprii. Înaintea licitaţiei, 13 firme au fost interesate de această lucrare (dintre care doar trei cu capital român) şi au cumpărat caietul de sarcini elaborat de Complexul Rovinari, care numără peste 3000 de pagini.
Concurenţă între două consorţii
Licitaţia a avut loc în 21 februarie 2007, la care s-au prezentat, în final, cinci firme dar unite în două consorţii. La primul consorţiu numit ALSTOM Power s-au asociat Alstom Power Italia, Alstom Power Suedia şi SAEM Energomontaj România. Pentru cel de-al doilea consorţiu numit INSIGMA s-au asociat Insigma Technology Co. Ltd. China şi Idreco Italia. Garanţia de participare la licitaţie a fost de câte două milioane de euro. Deşi licitaţia s-a desfăşurat în februarie, rezultatul acesteia a fost dat publicităţii săptămâna trecută. „Termenul de studiere a ofertelor este de şase luni, deci în 21 august am fi putut da rezultatele, pentru că a fost vorba despre o documentaţie laborioasă. Ofertele au trecut prin două subcomisii, cea tehnică şi una economică şi apoi în comisia mare care a decis câştigătoarea”, a explicat directorul general al CE Rovinari Laurenţiu Ciurel, preşedintele comisiei de licitaţie.
A câştigat oferta cu preţul cel mai mare
Firma Alstom a prezentat oferta de 162 de milioane de euro pentru realizarea instalaţiei de desulfurare, în timp
ce Insigma a venit cu 135 de milioane de euro. În final comisia a ales firma cu cea mai mare ofertă. Explicaţia, spun membrii comisiei, se regăseşte chiar în caietul de sarcini pe care şi cealaltă firmă l-a cumpărat. „În caietul de sarcini se dă şi modalitatea de calcul a ofertei. Se ia în calcul costul instalaţiei plus costul de exploatare. Astfel sunt trecute toate aceste cheltuieli, respectiv consumul de calcar, de electricitate, de apă, de reparaţii şi întreţinere a instalaţiei şi costul punerii în funcţiune. Firma Alstrom a prezentat cheltuielile cele mai mici, însă instalaţia costă mai mult. Aparent, este o firmă cu un preţ mare, însă instalaţiile sunt unele mult mai performante decât cele prezentate în cealaltă ofertă, de acea şi cheltuielile de exploatare sunt mai mici. Ne-au interesat aceste costuri, pentru că nu dorim să creştem megawatul, iar firma Alstrom a făcut un calcul prin care în şapte ani se recuperează aproape o sută de milioane de euro”, a declarat Ion Petroniu, şeful Biroului
de Sulfurare din cadrul Complexului. Acesta mai spune că firma câştigătoare a încheiat un contract cu CE Rovinari prin se specifică faptul că va fi penalizată cu 10% din valoarea contractului dacă nu va pune în funcţiune instalaţia până la 1 ianuarie 2009. Un alt contract a fost întocmit între Alstrom şi Complex prin care, timp 20 de ani, termenul de garanţie al lucrării, sunt obligaţi să plătească despăgubiri care constau în costurile de exploatare, în situaţia în care nu respectă cele declarate în ofertă.
Oferte analizate de consultanţi
Pentru a fi sigură că oferta aleasă este şi cea bună, conducerea Complexului Rovinari a solicitat o analiză, pe cheltuiala instituţiei, la două firme de consultanţă. Prima firmă care a prezentat recomandarea ca Alstom să câştige licitaţia a fost Vattenffal Power Consultant din Suedia care a dat asigurări că instalaţia este una bună şi care nu va duce la scumpirea energiei
electrice, dacă vor fi respectate toate cele declarate de firmă. A doua firmă a fost una din România, ISPET Bucureşti, cea care a şi proiectat cazanele termocentralei. Institutului i s-a solicitat părerea pentru a vedea care dintre cele două oferte ar fi compatibilă cu instalaţiile deja existente la Rovinari. Firma a explicat că ambele oferte sunt compatibile, însă recomandă firma Alstom având în vedere performanţa instalaţiilor şi a costurilor de exploatare declarate. Membrii comisiei spun că aceste rapoarte ar acoperi suspiciunile apărute în privinţa alegerii ofertei cu cel mai mare preţ. Despre celelalte bănuieli legate de intervenţia ministrului Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian în alegerea firmei, membrii comisiei susţin că nu este nimic adevărat. Comisia de licitaţie a fost condusă de Laurenţiu Ciurel, cel care în februarie era directorul de investiţii al Complexului şi a fost formată din Ion Pisc, director al termocentralei, Maria Scurtu, director economic, Ion Iliescu, director comercial, Ion Vioreanu, şef al Unităţii de Management al Proiectului şi consilierul juridic al CE Rovinari, Adrian Stăncioi. „Nici vorbă să fi intervenit ministrul. La Minister s-a ţinut legătura cu Ioana Apan, iar ministrul nici nu ştia care sunt firmele participante. Nici un membru al comisiei nu a fost chemat la Bucureşti şi nici nu am auzit să se fi făcut presiuni asupra lor”, a explicat preşedinte comisiei de licitaţie, Laurenţiu Ciurel. Acelaşi lucru l-au declarat Ion Iliescu, directorul comercial, şi Maria Scurtu, directorul economic al CE Rovinari.
Doi copii pusi in lanturi
De mai multe zile, un baietel de 6 ani si surioara lui de 8 ani au fost legati in lanturi de parinti. Desi in comuna Miroslava sint mai multi asistenti sociali platiti de la buget, nici unul nu a stiut de situatie. „In comparatie cu alte comune, avem o armata de asistenti. Si la ce folos?“, se intreba ieri viceprimarul
Doi minori din Miroslava au fost tinuti zile in sir ca niste animale in casa. Parintii i-au legat de pat cu lanturi incuiate cu lacate, ca sa nu poata iesi din casa. Cei doi copii, o fetita de opt ani si un baiat de sase ani, erau tinuti in camere diferite. Cel de-al treilea copil al familiei, o fetita in virsta de un an si jumatate, era tinuta inchisa in camera in care era legata sora ei. Toate acestea se intimplau intr-o casa aflata in imediata apropiere a sediului Primariei din comuna. „In comparatie cu alte comune, avem o armata de asistenti sociali. Si la ce folos?", se intreaba Dan Nita, viceprimarul comunei. Asistentii nu stiu nimic. In acest caz, au intrat pe fir si procurorii Parchetului de pe linga Judecatoria Iasi, care asteapta raportul inspectorilor de la Protectia Copilului si concluziile anchetei facute de Politie.
Nu au putut desface lanturile si le-au taiat la Iasi
Inspectorii DASPC s-au confruntat ieri-dimineata cu un caz rar de cruzime in ultimii ani. Doi minori, o fetita de opt ani si un baiat de sase ani, erau tinuti de parinti legati de pat cu lanturi incuiate cu lacate. Oficialii de la Protectia Copilului spun ca in momentul in care au intrat in casa au avut parte de o imagine de cosmar. „Fata era intr-o camera, iar baiatul era in cealalta camera. Amindoi erau legati cu lanturi de pat si incuiati cu lacate. In familie mai este inca o fetita de un an si jumatate, care era lasata libera in camera in care se afla sora mai mare", a explicat Eliza Chirica, purtator de cuvint al DASPC. Aceasta a mentionat ca lantul cu care baiatul era legat de pat nu a putut fi desfacut si a trebuit taiat. „A fost taiat cu un cleste si a fost adus la Iasi cu lantul legat de picior. Abia la noi la sediu am reusit sa desfacem lacatul si sa ii scoatem lantul de pe picior", a mai mentionat Chirica. Cei doi minori au fost preluati de urgenta de inspectorii Protectiei Copilului si adusi la Iasi, unde au fost internati in Centrul pentru Minori. In momentul in care reprezentantii DASPC insotiti de Politia din localitate au descins la locuinta familiei, nici unul dintre parinti nu era acasa. „Tatal copiilor a venit la un moment dat acasa, dar era sub influenta bauturilor alcoolice si a plecat", a mai precizat reprezentanta DASPC.
Primarul si asistentii sociali din comuna nu stiu nimic
In timpul in care cei doi copii erau tinuti ca animalele legate in lant, primarul din localitate si asistenta sociala, cei care ar fi trebuit sa aiba cunostinta de situatia familiei Paula si Marius Gradinaru, ridicau nestiutori din umeri. Ei spun ca nu au fost probleme pina acum in familia respectiva si pina ieri-dimineata nu au stiut nimic despre tratamentul la care erau supusi cei doi copii. „Erau beneficiari ai ajutorului social. Ei trebuie insa sa presteze anumite munci pentru a beneficia de acesta. Barbatul nu a mai venit la munca si astfel nu le-am mai dat ajutorul. Au venit la Primarie si au facut scandal. Au zis ca ne reclama la Directia Muncii. In rest, era o familie linistita si nu aveam cunostinta despre situatia celor doi copii", a explicat Vasile Lapusneanu, primarul comunei Miroslava. Desi casa familiei Gradinaru este situata in apropierea sediului Primariei, nici asistentii sociali nu au auzit de chinurile la care erau supusi cei doi minori. Unul dintre asistentii sociali ai comunei sustine ca in Primarie s-a aflat abia ieri-dimineata de conditiile in care erau tinuti cei doi frati. „Ea are copil pina in sapte ani si trebuia sa stea acasa sa il ingrijeasca. Orele de munca trebuiau facute de sot, care a refuzat. Pina azi (ieri - n.r.) dimineata nu am stiut ca isi tineau copiii legati de pat. Acum am aflat si noi. Vom face referat catre Directie sa vina sa il ia si pe cel mai mic. Daca i-au legat pe cei doi mari, cu siguranta la fel vor proceda si cu fetita cea mica", a adaugat Mariana Nechifor, asistent social in comuna Miroslava. Viceprimarul comunei a criticat insa vehement modul in care asistentii sociali din localitate isi fac datoria. „Eu am ramas socat cind am aflat. In comparatie cu alte comune, avem o armata de asistenti sociali. Si la ce folos? Din punctul meu de vedere, asistenta sociala nu trebuie facuta din birou. Asistentul social trebuie sa fie mereu pe drum si sa stie la orice ora ce se intimpla in fiecare familie in care sint probleme sau in care pot aparea probleme. Cu asta cred ca am spus tot", a replicat Dan Nita, viceprimarul comunei Miroslava.
Cei responsabili de soarta micutilor spun ca vor cere decaderea din drepturi a parintilor, care, spun acestia, pot primi chiar si pedepse cu inchisoarea. Autoritatile de la Iasi cred ca cei din comuna ar fi trebuit sa cunoasca situatia familiei. „Vom face o decizie de urgenta de scoatere a celui de-al treilea copil din familie. Daca nu se va putea, vom cere o ordonanta presedintiala. Este destul de grav ca intr-o comuna cu trei asistenti sociali sa nu se stie despre acest caz. Urmele pe care le aveau cei doi minori arata ca acestia erau legati de mai multe zile. Din ce ne-au povestit copiii, erau tinuti legati si pe timpul noptii", a mai mentionat Eliza Chirica.
Tatal risca pina la 15 ani de inchisoare
Politistii din localitate sustin ca cei doi membri ai familiei Gradinaru obisnuiau sa se certe intre ei destul de des, insa nu au facut niciodata probleme in comuna. „Ce aveau de impartit, imparteau intre ei. Nu am avut probleme cu ei in comuna, in afara de citeva amenzi pentru tulburarea linistii publice, scandaluri care s-au desfasurat in familie, dar fara implicarea altor locuitori", a explicat agent-sef adjunct Marius Jitaru, seful Postului de Politie Miroslava. Mama celor doi copii inlantuiti sustine ca nu are nici o vina si ca sotul ei este cel care i-a legat. „Eu azi nu am fost acasa. Eram plecata sa bag divort. Nu eram acasa si nici barbatul nu stiu unde este. Am mai avut probleme cu el in urma cu trei ani. Ma batea si pe mine si imi batea copiii. Acum i-a legat ca sa nu iasa din casa", a spus Paula Gradinaru, inainte de a se urca in masina Politiei pentru a fi dusa la audieri la Postul de Politie. Cazul a intrat si in atentia procurorilor, care au solicitat Protectiei Copilului rezultatele anchetei facute in acest caz. Parintii celor doi micuti pot fi cercetati pentru rele tratamente aplicate minorului, sechestrare si lipsire de libertate. „Deocamdata asteptam rezultatele referatului intocmit de cei de la Protectia Copilului si datele de la Politie pentru a vedea exact despre ce este vorba. Probabil miine dimineata (astazi - n.r.) vor ajunge la Parchet", a explicat procurorul Andreea Nica, din cadrul Parchetului de pe linga Judecatoria Iasi. Conform Codului Penal, daca va fi gasit vinovat pentru „rele tratamente aplicate minorului", Marius Gradinaru risca intre 3 si 15 ani de inchisoare.
Citeva cazuri in care DPC a aflat cazurile dupa ce s-au petrecut tragedii
- iulie 2006 - O femeie din Dumesti si-a ucis in bataie nepotul. Potrivit anchetatorilor, femeia obisnuia sa ii aplice destul de des corectii copilului de doi ani si zece luni. In ziua cu pricina, baiatul se juca linga fintina. DPC nu a stiut si nu a facut nimic pentru a ajuta minorul. A fost nevoie ca unul dintre nepotii femeii sa moara pentru ca DPC sa intervina, iar ceilalti trei copii au fost dusi la Centrul de Primire Minori. Femeia a fost condamnata la 15 ani de inchisoare.
- noiembrie 2006 - un bebelus in virsta de o luna a ajuns in stare grava la spital, fiind deshidratat. „Bebelusul este foarte deshidratat. Acest fenomen apare cind cantitati mari de apa sint eliminate din corp prin diaree si varsaturi, simptome pe care bebelusul le avea", spuneau atunci medicii. Reprezentantii DPC nu stiau despre caz. Au aflat de la medici.
- mai 2007 - un copil de cinci luni a murit in satul Frinciugi (comuna Draguseni). Fetita a murit pentru ca nu era hranita si ingrijita corespunzator. Erau luati in evidenta la Asistenta Sociala din Vaslui. De cite ori au solicitat un raport de evaluare, asistentul din comuna l-a intocmit si l-a trimis acolo, pentru ca familia nu are domiciliul in comuna. Aceasta bulibaseala a asistentilor sociali si a celor din DPC a condus la moartea micutului.
Doi minori din Miroslava au fost tinuti zile in sir ca niste animale in casa. Parintii i-au legat de pat cu lanturi incuiate cu lacate, ca sa nu poata iesi din casa. Cei doi copii, o fetita de opt ani si un baiat de sase ani, erau tinuti in camere diferite. Cel de-al treilea copil al familiei, o fetita in virsta de un an si jumatate, era tinuta inchisa in camera in care era legata sora ei. Toate acestea se intimplau intr-o casa aflata in imediata apropiere a sediului Primariei din comuna. „In comparatie cu alte comune, avem o armata de asistenti sociali. Si la ce folos?", se intreaba Dan Nita, viceprimarul comunei. Asistentii nu stiu nimic. In acest caz, au intrat pe fir si procurorii Parchetului de pe linga Judecatoria Iasi, care asteapta raportul inspectorilor de la Protectia Copilului si concluziile anchetei facute de Politie.
Nu au putut desface lanturile si le-au taiat la Iasi
Inspectorii DASPC s-au confruntat ieri-dimineata cu un caz rar de cruzime in ultimii ani. Doi minori, o fetita de opt ani si un baiat de sase ani, erau tinuti de parinti legati de pat cu lanturi incuiate cu lacate. Oficialii de la Protectia Copilului spun ca in momentul in care au intrat in casa au avut parte de o imagine de cosmar. „Fata era intr-o camera, iar baiatul era in cealalta camera. Amindoi erau legati cu lanturi de pat si incuiati cu lacate. In familie mai este inca o fetita de un an si jumatate, care era lasata libera in camera in care se afla sora mai mare", a explicat Eliza Chirica, purtator de cuvint al DASPC. Aceasta a mentionat ca lantul cu care baiatul era legat de pat nu a putut fi desfacut si a trebuit taiat. „A fost taiat cu un cleste si a fost adus la Iasi cu lantul legat de picior. Abia la noi la sediu am reusit sa desfacem lacatul si sa ii scoatem lantul de pe picior", a mai mentionat Chirica. Cei doi minori au fost preluati de urgenta de inspectorii Protectiei Copilului si adusi la Iasi, unde au fost internati in Centrul pentru Minori. In momentul in care reprezentantii DASPC insotiti de Politia din localitate au descins la locuinta familiei, nici unul dintre parinti nu era acasa. „Tatal copiilor a venit la un moment dat acasa, dar era sub influenta bauturilor alcoolice si a plecat", a mai precizat reprezentanta DASPC.
Primarul si asistentii sociali din comuna nu stiu nimic
In timpul in care cei doi copii erau tinuti ca animalele legate in lant, primarul din localitate si asistenta sociala, cei care ar fi trebuit sa aiba cunostinta de situatia familiei Paula si Marius Gradinaru, ridicau nestiutori din umeri. Ei spun ca nu au fost probleme pina acum in familia respectiva si pina ieri-dimineata nu au stiut nimic despre tratamentul la care erau supusi cei doi copii. „Erau beneficiari ai ajutorului social. Ei trebuie insa sa presteze anumite munci pentru a beneficia de acesta. Barbatul nu a mai venit la munca si astfel nu le-am mai dat ajutorul. Au venit la Primarie si au facut scandal. Au zis ca ne reclama la Directia Muncii. In rest, era o familie linistita si nu aveam cunostinta despre situatia celor doi copii", a explicat Vasile Lapusneanu, primarul comunei Miroslava. Desi casa familiei Gradinaru este situata in apropierea sediului Primariei, nici asistentii sociali nu au auzit de chinurile la care erau supusi cei doi minori. Unul dintre asistentii sociali ai comunei sustine ca in Primarie s-a aflat abia ieri-dimineata de conditiile in care erau tinuti cei doi frati. „Ea are copil pina in sapte ani si trebuia sa stea acasa sa il ingrijeasca. Orele de munca trebuiau facute de sot, care a refuzat. Pina azi (ieri - n.r.) dimineata nu am stiut ca isi tineau copiii legati de pat. Acum am aflat si noi. Vom face referat catre Directie sa vina sa il ia si pe cel mai mic. Daca i-au legat pe cei doi mari, cu siguranta la fel vor proceda si cu fetita cea mica", a adaugat Mariana Nechifor, asistent social in comuna Miroslava. Viceprimarul comunei a criticat insa vehement modul in care asistentii sociali din localitate isi fac datoria. „Eu am ramas socat cind am aflat. In comparatie cu alte comune, avem o armata de asistenti sociali. Si la ce folos? Din punctul meu de vedere, asistenta sociala nu trebuie facuta din birou. Asistentul social trebuie sa fie mereu pe drum si sa stie la orice ora ce se intimpla in fiecare familie in care sint probleme sau in care pot aparea probleme. Cu asta cred ca am spus tot", a replicat Dan Nita, viceprimarul comunei Miroslava.
Cei responsabili de soarta micutilor spun ca vor cere decaderea din drepturi a parintilor, care, spun acestia, pot primi chiar si pedepse cu inchisoarea. Autoritatile de la Iasi cred ca cei din comuna ar fi trebuit sa cunoasca situatia familiei. „Vom face o decizie de urgenta de scoatere a celui de-al treilea copil din familie. Daca nu se va putea, vom cere o ordonanta presedintiala. Este destul de grav ca intr-o comuna cu trei asistenti sociali sa nu se stie despre acest caz. Urmele pe care le aveau cei doi minori arata ca acestia erau legati de mai multe zile. Din ce ne-au povestit copiii, erau tinuti legati si pe timpul noptii", a mai mentionat Eliza Chirica.
Tatal risca pina la 15 ani de inchisoare
Politistii din localitate sustin ca cei doi membri ai familiei Gradinaru obisnuiau sa se certe intre ei destul de des, insa nu au facut niciodata probleme in comuna. „Ce aveau de impartit, imparteau intre ei. Nu am avut probleme cu ei in comuna, in afara de citeva amenzi pentru tulburarea linistii publice, scandaluri care s-au desfasurat in familie, dar fara implicarea altor locuitori", a explicat agent-sef adjunct Marius Jitaru, seful Postului de Politie Miroslava. Mama celor doi copii inlantuiti sustine ca nu are nici o vina si ca sotul ei este cel care i-a legat. „Eu azi nu am fost acasa. Eram plecata sa bag divort. Nu eram acasa si nici barbatul nu stiu unde este. Am mai avut probleme cu el in urma cu trei ani. Ma batea si pe mine si imi batea copiii. Acum i-a legat ca sa nu iasa din casa", a spus Paula Gradinaru, inainte de a se urca in masina Politiei pentru a fi dusa la audieri la Postul de Politie. Cazul a intrat si in atentia procurorilor, care au solicitat Protectiei Copilului rezultatele anchetei facute in acest caz. Parintii celor doi micuti pot fi cercetati pentru rele tratamente aplicate minorului, sechestrare si lipsire de libertate. „Deocamdata asteptam rezultatele referatului intocmit de cei de la Protectia Copilului si datele de la Politie pentru a vedea exact despre ce este vorba. Probabil miine dimineata (astazi - n.r.) vor ajunge la Parchet", a explicat procurorul Andreea Nica, din cadrul Parchetului de pe linga Judecatoria Iasi. Conform Codului Penal, daca va fi gasit vinovat pentru „rele tratamente aplicate minorului", Marius Gradinaru risca intre 3 si 15 ani de inchisoare.
Citeva cazuri in care DPC a aflat cazurile dupa ce s-au petrecut tragedii
- iulie 2006 - O femeie din Dumesti si-a ucis in bataie nepotul. Potrivit anchetatorilor, femeia obisnuia sa ii aplice destul de des corectii copilului de doi ani si zece luni. In ziua cu pricina, baiatul se juca linga fintina. DPC nu a stiut si nu a facut nimic pentru a ajuta minorul. A fost nevoie ca unul dintre nepotii femeii sa moara pentru ca DPC sa intervina, iar ceilalti trei copii au fost dusi la Centrul de Primire Minori. Femeia a fost condamnata la 15 ani de inchisoare.
- noiembrie 2006 - un bebelus in virsta de o luna a ajuns in stare grava la spital, fiind deshidratat. „Bebelusul este foarte deshidratat. Acest fenomen apare cind cantitati mari de apa sint eliminate din corp prin diaree si varsaturi, simptome pe care bebelusul le avea", spuneau atunci medicii. Reprezentantii DPC nu stiau despre caz. Au aflat de la medici.
- mai 2007 - un copil de cinci luni a murit in satul Frinciugi (comuna Draguseni). Fetita a murit pentru ca nu era hranita si ingrijita corespunzator. Erau luati in evidenta la Asistenta Sociala din Vaslui. De cite ori au solicitat un raport de evaluare, asistentul din comuna l-a intocmit si l-a trimis acolo, pentru ca familia nu are domiciliul in comuna. Aceasta bulibaseala a asistentilor sociali si a celor din DPC a condus la moartea micutului.
Derby-urile, mai la iarna
Ieri a fost stabilit tintarul turului pentru cel mai interesant campionat din istoria fotbalului romanesc.
La sediul Ligii Profesioniste de Fotbal s-a batut ieri in cuie programul
turului pentru sezonul 2007/2008. Cea mai pasionanta stagiune de dupa Revolutie porneste la drum pe 28 iulie, avand ca mare pot participarea directa in grupele Ligii Campionilor, „premiu” care va fi adjudecat de castigatoarea titlului.
Cinci echipe si-au anuntat pretentiile la primul loc: Dinamo, Steaua, Rapid, CFR Cluj si Poli Timisoara. In Liga a II-a vor retrograda formatiile clasate pe ultimele patru pozitii.
Danilescu: „Nu va mai avea nimeni prietenii”. Directorul sportiv Constantin Danilescu nu considera un dezavantaj faptul ca gruparea „cainilor rosii” va trebui sa infrunte, in doua etape consecutive (15 si 16), rivalele Rapid si Steaua: „O situatie asemana-toare a avut loc si-n sezonul trecut”. Fin cunoscator al jocurilor de culise, Tica anunta un sezon curat, fara blaturi: „Nu va mai avea nimeni prietenii in Liga I”.
Cum „a colonizat” Steaua Buzaul. Conducatorii nou-promovatei Gloria Buzau, grupare revenita de 20 de ani in Liga I, au sosit intr-un suflet la sediul LPF, venind direct de la „Casa Fotbalului”, unde dimineata au primit licenta de club profesionist.
Un oficial al Gloriei a povestit cum a devenit Buzaul un oras atasat culorilor ros-albastre. „Orasul Buzau a avut mereu multe unitati militare. Au venit la noi in oras multi ofiteri de armata, apoi copiii lor, care erau tot cadre militare, au ramas aici, la fel si nepotii lor. Toti tineau cu Steaua, fiindca in trecut acesta era clubul armatei”, ne-a spus ieri Emil Sandu, secretar general al gruparii buzoiene.
Rapid, pusa pe harta. Rapidistul Grigore Sichitiu a venit ieri la LPF convins ca jocurile sunt facute impotriva echipei sale
. Directorul sportiv al giulestenilor s-a luat de oficialii de la liga. „Sunteti in stare sa incalziti la loc bilele alea! Iar va luati de Rapid?”, i-a acuzat Sichitiu.
Puteti vedea aici programul complet al turului Ligii I la fotbal.
Meciuri tari
Programul derby-urilor in Liga I
Etapa 2
CFR Cluj - Poli Timisoara
Etapa 4
CFR Cluj - Steaua
Etapa 5
Poli Timisoara - Rapid
Etapa 7
Steaua - Rapid
Etapa 9
CFR Cluj - Dinamo
Etapa 12
Dinamo - Poli Timisoara
Rapid - CFR Cluj
Etapa 14
Poli Timisoara - Steaua
Etapa 15
Dinamo - Rapid
Etapa 16
Steaua - Dinamo
Record
Sase echipe in cupele europene
In viitorul sezon al Ligii I se va da o lupta la baioneta pentru pozitiile fruntase. Gratie pozitiei a 7-a din clasamentul coeficientilor UEFA, Romania va alinia anul viitor un numar record de echipe in cupele europene: 6! Campioana va patrunde direct in grupele Ligii, vicecampioana este calificata in turul trei preliminar, iar patru formatii (castigatoarea Cupei Romaniei si ocupantele pozitiilor trei, patru si cinci in clasament) vor evolua in turul intai al Cupei UEFA, ultimul hop inainte de faza grupelor.
La sediul Ligii Profesioniste de Fotbal s-a batut ieri in cuie programul
turului pentru sezonul 2007/2008. Cea mai pasionanta stagiune de dupa Revolutie porneste la drum pe 28 iulie, avand ca mare pot participarea directa in grupele Ligii Campionilor, „premiu” care va fi adjudecat de castigatoarea titlului.
Cinci echipe si-au anuntat pretentiile la primul loc: Dinamo, Steaua, Rapid, CFR Cluj si Poli Timisoara. In Liga a II-a vor retrograda formatiile clasate pe ultimele patru pozitii.
Danilescu: „Nu va mai avea nimeni prietenii”. Directorul sportiv Constantin Danilescu nu considera un dezavantaj faptul ca gruparea „cainilor rosii” va trebui sa infrunte, in doua etape consecutive (15 si 16), rivalele Rapid si Steaua: „O situatie asemana-toare a avut loc si-n sezonul trecut”. Fin cunoscator al jocurilor de culise, Tica anunta un sezon curat, fara blaturi: „Nu va mai avea nimeni prietenii in Liga I”.
Cum „a colonizat” Steaua Buzaul. Conducatorii nou-promovatei Gloria Buzau, grupare revenita de 20 de ani in Liga I, au sosit intr-un suflet la sediul LPF, venind direct de la „Casa Fotbalului”, unde dimineata au primit licenta de club profesionist.
Un oficial al Gloriei a povestit cum a devenit Buzaul un oras atasat culorilor ros-albastre. „Orasul Buzau a avut mereu multe unitati militare. Au venit la noi in oras multi ofiteri de armata, apoi copiii lor, care erau tot cadre militare, au ramas aici, la fel si nepotii lor. Toti tineau cu Steaua, fiindca in trecut acesta era clubul armatei”, ne-a spus ieri Emil Sandu, secretar general al gruparii buzoiene.
Rapid, pusa pe harta. Rapidistul Grigore Sichitiu a venit ieri la LPF convins ca jocurile sunt facute impotriva echipei sale
. Directorul sportiv al giulestenilor s-a luat de oficialii de la liga. „Sunteti in stare sa incalziti la loc bilele alea! Iar va luati de Rapid?”, i-a acuzat Sichitiu.
Puteti vedea aici programul complet al turului Ligii I la fotbal.
Meciuri tari
Programul derby-urilor in Liga I
Etapa 2
CFR Cluj - Poli Timisoara
Etapa 4
CFR Cluj - Steaua
Etapa 5
Poli Timisoara - Rapid
Etapa 7
Steaua - Rapid
Etapa 9
CFR Cluj - Dinamo
Etapa 12
Dinamo - Poli Timisoara
Rapid - CFR Cluj
Etapa 14
Poli Timisoara - Steaua
Etapa 15
Dinamo - Rapid
Etapa 16
Steaua - Dinamo
Record
Sase echipe in cupele europene
In viitorul sezon al Ligii I se va da o lupta la baioneta pentru pozitiile fruntase. Gratie pozitiei a 7-a din clasamentul coeficientilor UEFA, Romania va alinia anul viitor un numar record de echipe in cupele europene: 6! Campioana va patrunde direct in grupele Ligii, vicecampioana este calificata in turul trei preliminar, iar patru formatii (castigatoarea Cupei Romaniei si ocupantele pozitiilor trei, patru si cinci in clasament) vor evolua in turul intai al Cupei UEFA, ultimul hop inainte de faza grupelor.
Ronaldo, bărbat de casă
Starul lui AC Milan, Ronaldo, a petrecut o vacanţă de două săptămâni în Brazilia, la Rio de Janeiro, alături de logodnica sa, Maria Beatriz, şi de fiul lui, Ronald, din prima căsătorie cu Millene Dominguez.
După ce i-a prezentat-o mamei sale, Sofia, pe noua lui iubită, Maria Beatriz, cu care este de şase luni de zile, dar pe care a ţinut-o departe de ochii presei, Ronaldo i-a făcut cunoştinţă şi băieţelului său cu iubita sa. Cei trei au petrecut o vacanţă de două săptămâni la Rio de Janeiro, locul natal al jucătorului, iar imaginile surprinse de paparazzi ne dau de înţeles că s-au distrat de minune, exact ca o familie. Ronald, fiul "Fenomenului", trăieşte în Spania împreună cu mama lui, prima soţie a lui Ronaldo, Millene Dominguez.
De asemenea, fotbalistul nu se poate bucura în permanenţă nici de atenţia Mariei Beatriz, care locuieşte la Paris, împreună cu familia, oraş unde urmează şi cursurile Facultăţii de Construcţii. În trecut, iubita lui Ronaldo a avut o relaţie, ce a durat patru ani, cu fiul fostului pilot de Formula 1, mai exact cu Nelson Piquet junior. Aleasa starului lui AC Milan este şi ea cunoscută în lumea mondenă, obţinând titlul de Miss Argentina.
La capitolul foste iubiri, nu stă prost nici Ronaldo, jucătorul fiind cunoscut pentru femeile frumoase alături de care s-a afişat de-a lungul timpului. Daniela Ciccareli, Erika Abreu, un medic stomatolog la care şi-a făcut un tratament de albire a dinţilor, fotomodelul Raica Oliveira, Mireia Canalda sunt doar câteva dintre reprezentantele sexului frumos care au ajuns în patul brazilianului şi pe primele pagini ale ziarelor, în poze surprinse de cele mai multe ori de paparazzi.
După ce i-a prezentat-o mamei sale, Sofia, pe noua lui iubită, Maria Beatriz, cu care este de şase luni de zile, dar pe care a ţinut-o departe de ochii presei, Ronaldo i-a făcut cunoştinţă şi băieţelului său cu iubita sa. Cei trei au petrecut o vacanţă de două săptămâni la Rio de Janeiro, locul natal al jucătorului, iar imaginile surprinse de paparazzi ne dau de înţeles că s-au distrat de minune, exact ca o familie. Ronald, fiul "Fenomenului", trăieşte în Spania împreună cu mama lui, prima soţie a lui Ronaldo, Millene Dominguez.
De asemenea, fotbalistul nu se poate bucura în permanenţă nici de atenţia Mariei Beatriz, care locuieşte la Paris, împreună cu familia, oraş unde urmează şi cursurile Facultăţii de Construcţii. În trecut, iubita lui Ronaldo a avut o relaţie, ce a durat patru ani, cu fiul fostului pilot de Formula 1, mai exact cu Nelson Piquet junior. Aleasa starului lui AC Milan este şi ea cunoscută în lumea mondenă, obţinând titlul de Miss Argentina.
La capitolul foste iubiri, nu stă prost nici Ronaldo, jucătorul fiind cunoscut pentru femeile frumoase alături de care s-a afişat de-a lungul timpului. Daniela Ciccareli, Erika Abreu, un medic stomatolog la care şi-a făcut un tratament de albire a dinţilor, fotomodelul Raica Oliveira, Mireia Canalda sunt doar câteva dintre reprezentantele sexului frumos care au ajuns în patul brazilianului şi pe primele pagini ale ziarelor, în poze surprinse de cele mai multe ori de paparazzi.
Primul insucces al verii a inflamat atmosfera la Dinamo
Mircea Rednic este nemultumit de unii dintre elevii sai
Atmosfera din vestiarul echipei campioane nu mai este atat de armonioasa dupa ce Dinamo a pierdut turneul amical de la Brasov. Echipa antrenata de Mircea Rednic s-a inclinat, dupa executia loviturilor de departajare, in fata Unirii Urziceni. Desi oficial a declarat ca este multumit si ca nu conteaza rezultatele din partidele amicale, „Puriul” a fost foarte dur in vestiar. Potrivit unor surse din interiorul gruparii „alb-rosii”, tehnicianul le-ar fi reprosat unora dintre elevii sai prestatia proasta. Principalul vizat ar fi fost Vali Nastase, noua achizitie.
Cristi Borcea a plecat de la stadion la pauza meciului amical dintre Dinamo si Unirea Urziceni, atunci cand echipa sa conducea cu 3-1. „Batem pe oricine, nu conteaza. La patru dimineata daca trebuie, jucam si castigam”, spunea directorul general al clubului din Soseaua Stefan cel Mare. Acestuia i-a pierit aroganta dupa ce a aflat, prin telefon, ca fusese invins de Mihai Stoica. De fapt, intreaga conducere a lui Dinamo a fost dezamagita dupa insucces. Recitalul din intalnirea precedenta cu Otelul Galati, pe care „cainii” o castigasera cu 5-1, ii facuse pe dinamovisti sa creada ca nu le mai poate sta in cale nici o echipa din Romania.
«Puriul» a albit in zece minute cåt in doi ani
Infrangerea din fata Unirii Urziceni l-a mahnit pe Mircea Rednic, care stia cat de important ar fi fost un succes la inceputul pregatirii de vara. Cu toate acestea, „Puriul” a strans din dinti si a reusit sa zambeasca pentru camerele de luat vederi. „Sunt multumit de randamentul jucatorilor. Suntem abia la startul programului de pregatire si nu conteaza rezultatul, mai ales ca am pierdut dupa loviturile de departajare. Sunt sigur ca echipa va creste de la meci la meci”, a spus Rednic. El a luat, apoi, drumul vestiarului, unde, dupa unele surse, i-ar fi mustrat pe fotbalisti. Tehnicianul s-a aratat nemultumit de lipsa de concentrare si de evolutia slaba a unora dintre elevii sai, principalul vizat fiind Vali Nastase, fundasul central adus din Italia. Relatia dintre tehnician si jucatori nu mai este ca inainte, Rednic afisand o atitudine mai intransigenta, cu care Niculescu si coechipierii nu prea sunt obisnuiti.
Moti i-a luat apararea lui «Pepene»
Cosmin Moti, cel care a ratat un penalty in meciul cu Unirea Urziceni, a sarit in apararea lui Vali Nastase. Acesta a cerut ca „Pepene” sa fie iertat pentru evolutiile sterse din cele doua partide ale turneului brasovean. „Cu Vali Nastase ma înteleg bine în aparare, e un jucator valoros, cu experienta, care a jucat multi ani în Italia. Lumea nu trebuie sa-l judece dupa doar doua meciuri. Cu timpul, o sa mearga totul bine. Am demonstrat ca avem jucatori buni, de valoare“, a declarat fundasul dinamovist.
Concurenta pe post ii face pe fotbalisti irascibili
Un alt motiv pentru care atmosfera la Dinamo nu mai este ca la sfarsitul sezonului trecut ar fi acela ca lotul s-a marit in aceasta vara. Concurenta pe post ii face pe multi sa nu mai fie atat de relaxati, lupta cea mare dandu-se in atac, acolo unde sunt Claudiu Niculescu, Danciulescu, Zicu, Bratu si Mendy. Mai mult, conducerea dinamovista a anuntat ca, in aceasta saptamana, in Soseaua Stefan cel Mare vor ajunge cinci ivorieni care fac parte din lotul largit al nationalei lui Didier Drogba. Este foarte probabil ca cel putin doi dintre acestia sa devina „caini”.
Si lista nu se incheie aici. Mircea Rednic si-a petrecut ultimele nopti urmarind meciurile de la Copa America. El a pus ochii pe mai multi internationali din Peru si Venezuela si s-ar putea ca Dinamo sa demareze negocierile macar pentru aducerea unui jucator de acolo.
Atmosfera din vestiarul echipei campioane nu mai este atat de armonioasa dupa ce Dinamo a pierdut turneul amical de la Brasov. Echipa antrenata de Mircea Rednic s-a inclinat, dupa executia loviturilor de departajare, in fata Unirii Urziceni. Desi oficial a declarat ca este multumit si ca nu conteaza rezultatele din partidele amicale, „Puriul” a fost foarte dur in vestiar. Potrivit unor surse din interiorul gruparii „alb-rosii”, tehnicianul le-ar fi reprosat unora dintre elevii sai prestatia proasta. Principalul vizat ar fi fost Vali Nastase, noua achizitie.
Cristi Borcea a plecat de la stadion la pauza meciului amical dintre Dinamo si Unirea Urziceni, atunci cand echipa sa conducea cu 3-1. „Batem pe oricine, nu conteaza. La patru dimineata daca trebuie, jucam si castigam”, spunea directorul general al clubului din Soseaua Stefan cel Mare. Acestuia i-a pierit aroganta dupa ce a aflat, prin telefon, ca fusese invins de Mihai Stoica. De fapt, intreaga conducere a lui Dinamo a fost dezamagita dupa insucces. Recitalul din intalnirea precedenta cu Otelul Galati, pe care „cainii” o castigasera cu 5-1, ii facuse pe dinamovisti sa creada ca nu le mai poate sta in cale nici o echipa din Romania.
«Puriul» a albit in zece minute cåt in doi ani
Infrangerea din fata Unirii Urziceni l-a mahnit pe Mircea Rednic, care stia cat de important ar fi fost un succes la inceputul pregatirii de vara. Cu toate acestea, „Puriul” a strans din dinti si a reusit sa zambeasca pentru camerele de luat vederi. „Sunt multumit de randamentul jucatorilor. Suntem abia la startul programului de pregatire si nu conteaza rezultatul, mai ales ca am pierdut dupa loviturile de departajare. Sunt sigur ca echipa va creste de la meci la meci”, a spus Rednic. El a luat, apoi, drumul vestiarului, unde, dupa unele surse, i-ar fi mustrat pe fotbalisti. Tehnicianul s-a aratat nemultumit de lipsa de concentrare si de evolutia slaba a unora dintre elevii sai, principalul vizat fiind Vali Nastase, fundasul central adus din Italia. Relatia dintre tehnician si jucatori nu mai este ca inainte, Rednic afisand o atitudine mai intransigenta, cu care Niculescu si coechipierii nu prea sunt obisnuiti.
Moti i-a luat apararea lui «Pepene»
Cosmin Moti, cel care a ratat un penalty in meciul cu Unirea Urziceni, a sarit in apararea lui Vali Nastase. Acesta a cerut ca „Pepene” sa fie iertat pentru evolutiile sterse din cele doua partide ale turneului brasovean. „Cu Vali Nastase ma înteleg bine în aparare, e un jucator valoros, cu experienta, care a jucat multi ani în Italia. Lumea nu trebuie sa-l judece dupa doar doua meciuri. Cu timpul, o sa mearga totul bine. Am demonstrat ca avem jucatori buni, de valoare“, a declarat fundasul dinamovist.
Concurenta pe post ii face pe fotbalisti irascibili
Un alt motiv pentru care atmosfera la Dinamo nu mai este ca la sfarsitul sezonului trecut ar fi acela ca lotul s-a marit in aceasta vara. Concurenta pe post ii face pe multi sa nu mai fie atat de relaxati, lupta cea mare dandu-se in atac, acolo unde sunt Claudiu Niculescu, Danciulescu, Zicu, Bratu si Mendy. Mai mult, conducerea dinamovista a anuntat ca, in aceasta saptamana, in Soseaua Stefan cel Mare vor ajunge cinci ivorieni care fac parte din lotul largit al nationalei lui Didier Drogba. Este foarte probabil ca cel putin doi dintre acestia sa devina „caini”.
Si lista nu se incheie aici. Mircea Rednic si-a petrecut ultimele nopti urmarind meciurile de la Copa America. El a pus ochii pe mai multi internationali din Peru si Venezuela si s-ar putea ca Dinamo sa demareze negocierile macar pentru aducerea unui jucator de acolo.
Chivu a spus "da" pentru Real Madrid
După ce presa italiană a anunţat, în cursul zilei de luni, că fotbalistul Cristian Chivu va fi transferat de Roma la Inter Milano, Marca a titrat câteva ore mai târziu că românul este de acord cu propunerea pe care i-a făcut-o Real Madrid, grupare care acum negociază cu clubul din capitala Italiei. „Directorul sportiv al clubului Real Madrid, Predrag Mijatovici, este de luni la Roma şi a ajuns la un acord cu jucătorul. Mai rămâne ca emisarii madrileni să încheie un acord şi cu conducerea clubului AS Roma pentru a fi realizat transferul”, a scris cotidianul Marca, marţi noapte. Potrivit sursei citate, gruparea Real Madrid este dispusă să plătească Romei 15 milioane de euro plus
un jucător pentru a-l transfera pe Chivu, Cassano, Cicinho şi chiar Cannavaro putând intra în această operaţiune.
Corriere dello Sport: "Chivu este al lui Inter"
Ne aflăm în săptămâna decisivă în privinţa transferului lui Cristi Chivu, după cum anunţa impresarul internaţionalului român, Victor Becali, iar lucrurile sunt departe de a fi clarificate. Dacă presa din Spania susţine că Real Madrid este tot mai aproape de a-l transfera pe căpitanul României, ziariştii din „cizmă” contraatacă: „Chivu este al lui Inter”. Anunţul este făcut de cotidianul Corriere dello Sport, în ediţia online
, de luni, unde se menţionează că fundaşul echipei AS Roma a ales să evolueze din sezonul 2007/2008 la campioana Italiei, Internazionale Milano, din cauză că Barcelona a făcut pasul înapoi iar Real Madrid s-a trezit prea târziu. Potrivit sursei citate, Inter va plăti pentru internaţionalul român suma 14 milioane de euro plus jucătorul Victor Obinna.
După ce Barcelona a făcut un pas înapoi în lupta pentru semnătura căpitanului naţionalei României, Internazionale Milano şi Real Madrid vor purta bătălia decisivă pentru achiziţionarea fundaşului lui AS Roma. Clubul din capitala Italiei nu mai are ce să facă decât să aştepte mărirea ofertelor din partea celor doi giganţi şi, conform cotidianului iberic As, madrilenii ar avea o poziţie mai bună pentru semnătura lui Chivu.
Ziariştii spanioli au discutat cu impresarii fotbalistului, iar Victor Becali a confirmat că negocierile cu Real Madrid sunt într-un stadiu avansat. „Cine nu vrea să joace la Real Madrid? Sigur că Chivu vrea. Este o echipă mare, la fel ca Barcelona sau Internazionale Milano. Rezolvarea este iminentă. Cred că totul se va rezolva între luni şi marţi. Chivu va merge la echipa care îi propune un contract mai mare şi îi pune mai mulţi bani
pe masă”, a explicat Becali.
Oferta lui Real este cea mai mare, 16 milioane de euro, însă este deficitară în ceea ce priveşte salariul fotbalistului, aspect care ar urma să fie îmbunătăţit în viitorul apropiat. Intrată pe ultima sută de metri în hora negocierilor şi considerată un outsider, campioana Spaniei are mari şanse să-l sufle pe Chivu rivalei Barcelona şi celor de la Inter.
un jucător pentru a-l transfera pe Chivu, Cassano, Cicinho şi chiar Cannavaro putând intra în această operaţiune.
Corriere dello Sport: "Chivu este al lui Inter"
Ne aflăm în săptămâna decisivă în privinţa transferului lui Cristi Chivu, după cum anunţa impresarul internaţionalului român, Victor Becali, iar lucrurile sunt departe de a fi clarificate. Dacă presa din Spania susţine că Real Madrid este tot mai aproape de a-l transfera pe căpitanul României, ziariştii din „cizmă” contraatacă: „Chivu este al lui Inter”. Anunţul este făcut de cotidianul Corriere dello Sport, în ediţia online
, de luni, unde se menţionează că fundaşul echipei AS Roma a ales să evolueze din sezonul 2007/2008 la campioana Italiei, Internazionale Milano, din cauză că Barcelona a făcut pasul înapoi iar Real Madrid s-a trezit prea târziu. Potrivit sursei citate, Inter va plăti pentru internaţionalul român suma 14 milioane de euro plus jucătorul Victor Obinna.
După ce Barcelona a făcut un pas înapoi în lupta pentru semnătura căpitanului naţionalei României, Internazionale Milano şi Real Madrid vor purta bătălia decisivă pentru achiziţionarea fundaşului lui AS Roma. Clubul din capitala Italiei nu mai are ce să facă decât să aştepte mărirea ofertelor din partea celor doi giganţi şi, conform cotidianului iberic As, madrilenii ar avea o poziţie mai bună pentru semnătura lui Chivu.
Ziariştii spanioli au discutat cu impresarii fotbalistului, iar Victor Becali a confirmat că negocierile cu Real Madrid sunt într-un stadiu avansat. „Cine nu vrea să joace la Real Madrid? Sigur că Chivu vrea. Este o echipă mare, la fel ca Barcelona sau Internazionale Milano. Rezolvarea este iminentă. Cred că totul se va rezolva între luni şi marţi. Chivu va merge la echipa care îi propune un contract mai mare şi îi pune mai mulţi bani
pe masă”, a explicat Becali.
Oferta lui Real este cea mai mare, 16 milioane de euro, însă este deficitară în ceea ce priveşte salariul fotbalistului, aspect care ar urma să fie îmbunătăţit în viitorul apropiat. Intrată pe ultima sută de metri în hora negocierilor şi considerată un outsider, campioana Spaniei are mari şanse să-l sufle pe Chivu rivalei Barcelona şi celor de la Inter.
Ponor a invins-o pe campioana mondiala
Gimnasta romana a cistigat birna si sariturile in cadrul triunghiularului din Spania, detronind-o pe campioana mondiala Vanessa Ferrari.
Revenita intr-o competitie oficiala dupa mai bine de un an, Catalina Ponor a reusit sa o detroneze pe campioana mondiala si europeana Vanessa Ferrari cu ocazia triunghiularului de la Vitoria, in cadrul caruia s-au infruntat echipele nationale feminine ale Spaniei, Italiei si Romaniei. Gimnasta antrenata de Mariana Bitang a urcat pe prima treapta a podiumului la ambele aparate la care a concurat - birna si sariturile. „Nu am ce sa-i reprosez Catalinei dupa aceasta prima competitie, avind in vedere si timpul scurt de pregatire. Pentru mine a fost important acest test, voiam sa vad daca o mai tin nervii in concurs. Principalul punct la birna este sa-ti controlezi nervii, iar Catalina a reusit acest lucru foarte bine. La sarituri a mers bine, a reusit un exercitiu curat, inalt. M-am bucurat ca a lasat o impresie buna arbitrelor la revenirea ei in competitie“, a declarat antre-noarea Mariana Bitang.
Pentru Mondialele din septembrie, Catalina pregateste si al treilea aparat: solul. „Putea face sol si acum, insa este o chestiune de orgoliu. Nu ma puteam expune cu ea, este totusi campioana olimpica en titre la acest aparat. Ea lucreaza acrobatica, era pregatita cu un sol cu trei linii. Noi insa trebuie sa o bagam si pe a patra, iar asta cere rezistenta. Avem nevoie de timp pentru un exercitiu competitiv la acest aparat“, a mai spus antrenoarea Catalinei. Triunghiularul din Spania a fost adjudecat de nationala feminina a Romaniei, care a acumulat 235,650 puncte, in timp ce la individual compus s-a impus Vanessa Ferrari (61,35), urmata de Steliana Nistor (59,60) si Andreea Grigore (58,15).
Cotidianul spaniol „El Pais“ a deplasat o echipa la Vitoria pentru a o vedea la lucru pe Catalina Ponor. Intr-un articol intitulat „O muza pentru gimnastica“, jurnalistii spanioli noteaza: „Catalina Ponor nu pare o gimnasta. De la inaltimea sa de 1,55 metri le priveste de foarte sus pe aproape toate rivalele sale. Din cauza inaltimii, dar si a rezultatelor. Romanca a fost singura gimnasta care a cistigat trei medalii de aur la Jocurile Olimpice de la Atena. Birna, sol si la echipe. Este ca si cum un atlet ar cistiga probele de 100 de metri, 200 de metri si stafeta de 4x100 de metri. Nici mediatizata Horkina, care a pozat in «Playboy» si aspira la o cariera de cintareata, nici gimnasta americanca Carly Patterson nu au putut sa o puna in umbra pe aceasta tinara cu niste ochi mari, caprui. La Atena, toti ochii s-au fixat pe aceasta fata cu picioare zvelte, miscari insinuante si exercitii aproape perfecte. O noua muza pentru a ridica un sport afectat de scandalul punctarilor incorecte“.
Prestatia Catalinei in concursul din Spania i-a impresionat pe jurnalistii de la „El Pais“ - „La triunghiularul Spania-Romania-Italia, a revenit si a facut-o ca si cum nu ar fi trecut timpul. Sau a trecut in favoarea sa. Mai stilizata, mai femeie si aproape cu aceleasi exercitii“ -, acestia fiind convinsi ca Romania va avea un atu la Beijing prin prezenta in echipa a triplei campioane olimpice: „La Beijing, Ponor va fi aproape de 21 de ani. Teoretic, momentul sau cel mai bun a trecut - virsta ideala pentru gimnastica este intre 17 si 20 de ani -, desi, in ultima vreme, viata sportiva a gimnastilor s-a marit. In schimb, va avea un nume de aur, lucru foarte important intr-un sport atit de subiectiv precum gimnastica. Si va avea experienta de la primele JO. Pina vom vedea daca va reusi, gimnastica a recuperat o stea“, noteaza „El Pais“.
Revenita intr-o competitie oficiala dupa mai bine de un an, Catalina Ponor a reusit sa o detroneze pe campioana mondiala si europeana Vanessa Ferrari cu ocazia triunghiularului de la Vitoria, in cadrul caruia s-au infruntat echipele nationale feminine ale Spaniei, Italiei si Romaniei. Gimnasta antrenata de Mariana Bitang a urcat pe prima treapta a podiumului la ambele aparate la care a concurat - birna si sariturile. „Nu am ce sa-i reprosez Catalinei dupa aceasta prima competitie, avind in vedere si timpul scurt de pregatire. Pentru mine a fost important acest test, voiam sa vad daca o mai tin nervii in concurs. Principalul punct la birna este sa-ti controlezi nervii, iar Catalina a reusit acest lucru foarte bine. La sarituri a mers bine, a reusit un exercitiu curat, inalt. M-am bucurat ca a lasat o impresie buna arbitrelor la revenirea ei in competitie“, a declarat antre-noarea Mariana Bitang.
Pentru Mondialele din septembrie, Catalina pregateste si al treilea aparat: solul. „Putea face sol si acum, insa este o chestiune de orgoliu. Nu ma puteam expune cu ea, este totusi campioana olimpica en titre la acest aparat. Ea lucreaza acrobatica, era pregatita cu un sol cu trei linii. Noi insa trebuie sa o bagam si pe a patra, iar asta cere rezistenta. Avem nevoie de timp pentru un exercitiu competitiv la acest aparat“, a mai spus antrenoarea Catalinei. Triunghiularul din Spania a fost adjudecat de nationala feminina a Romaniei, care a acumulat 235,650 puncte, in timp ce la individual compus s-a impus Vanessa Ferrari (61,35), urmata de Steliana Nistor (59,60) si Andreea Grigore (58,15).
Cotidianul spaniol „El Pais“ a deplasat o echipa la Vitoria pentru a o vedea la lucru pe Catalina Ponor. Intr-un articol intitulat „O muza pentru gimnastica“, jurnalistii spanioli noteaza: „Catalina Ponor nu pare o gimnasta. De la inaltimea sa de 1,55 metri le priveste de foarte sus pe aproape toate rivalele sale. Din cauza inaltimii, dar si a rezultatelor. Romanca a fost singura gimnasta care a cistigat trei medalii de aur la Jocurile Olimpice de la Atena. Birna, sol si la echipe. Este ca si cum un atlet ar cistiga probele de 100 de metri, 200 de metri si stafeta de 4x100 de metri. Nici mediatizata Horkina, care a pozat in «Playboy» si aspira la o cariera de cintareata, nici gimnasta americanca Carly Patterson nu au putut sa o puna in umbra pe aceasta tinara cu niste ochi mari, caprui. La Atena, toti ochii s-au fixat pe aceasta fata cu picioare zvelte, miscari insinuante si exercitii aproape perfecte. O noua muza pentru a ridica un sport afectat de scandalul punctarilor incorecte“.
Prestatia Catalinei in concursul din Spania i-a impresionat pe jurnalistii de la „El Pais“ - „La triunghiularul Spania-Romania-Italia, a revenit si a facut-o ca si cum nu ar fi trecut timpul. Sau a trecut in favoarea sa. Mai stilizata, mai femeie si aproape cu aceleasi exercitii“ -, acestia fiind convinsi ca Romania va avea un atu la Beijing prin prezenta in echipa a triplei campioane olimpice: „La Beijing, Ponor va fi aproape de 21 de ani. Teoretic, momentul sau cel mai bun a trecut - virsta ideala pentru gimnastica este intre 17 si 20 de ani -, desi, in ultima vreme, viata sportiva a gimnastilor s-a marit. In schimb, va avea un nume de aur, lucru foarte important intr-un sport atit de subiectiv precum gimnastica. Si va avea experienta de la primele JO. Pina vom vedea daca va reusi, gimnastica a recuperat o stea“, noteaza „El Pais“.
Castelul Bran, de vanzare
Proprietarul Dominic de Habsburg a scos ieri castelul lui Dracula la licitatie, a anuntat o companie americana de investitii, citata de The New York Times.
Desi nu a fost precizata suma ceruta pentru castel, directorul executiv al companiei Baytree Capital, reprezentant al familiei Habsburg, estimeaza ca Branul va fi vandut cu peste 135 de milioane de dolari.
Potrivit companiei americane, familia Habsburg spera ca noul cumparator va respecta "aceasta proprietate si istoria sa".
Publicatia americana noteaza ca Branul, construit in secolul al XIV-lea, este o atractie turistica importanta, cu peste 450.000 de vizitatori anual.
Familia regala s-a mutat in castel in 1920 si a trait acolo pana in 1948 cand acesta a fost confiscat de regimul comunist.
Cunoscut drept Castelul lui Dracula, constructia a fost retrocedata anul trecut proprietarului.
Archduke Dominic Habsburg, un arhitect american in varsta de 69 de ani, a incercat sa vanda castelul autoritatilor romane pentru 80 de milioane de dolari, insa oferta i-a fost refuzata.
Potrivit contractului semnat in momentul retrocedarii, statul roman plateste familiei Habsburg o chirie, pentru ca imobilul sa ramana muzeu timp de trei ani. Dupa 2009, Habsburg va detine controlul integral asupra constructiei.
Desi nu a fost precizata suma ceruta pentru castel, directorul executiv al companiei Baytree Capital, reprezentant al familiei Habsburg, estimeaza ca Branul va fi vandut cu peste 135 de milioane de dolari.
Potrivit companiei americane, familia Habsburg spera ca noul cumparator va respecta "aceasta proprietate si istoria sa".
Publicatia americana noteaza ca Branul, construit in secolul al XIV-lea, este o atractie turistica importanta, cu peste 450.000 de vizitatori anual.
Familia regala s-a mutat in castel in 1920 si a trait acolo pana in 1948 cand acesta a fost confiscat de regimul comunist.
Cunoscut drept Castelul lui Dracula, constructia a fost retrocedata anul trecut proprietarului.
Archduke Dominic Habsburg, un arhitect american in varsta de 69 de ani, a incercat sa vanda castelul autoritatilor romane pentru 80 de milioane de dolari, insa oferta i-a fost refuzata.
Potrivit contractului semnat in momentul retrocedarii, statul roman plateste familiei Habsburg o chirie, pentru ca imobilul sa ramana muzeu timp de trei ani. Dupa 2009, Habsburg va detine controlul integral asupra constructiei.
Două statui ale lui Carol I în Bucureşti?
De ce are nevoie Bucureştiul de două statui ale lui Carol I nu s-a întrebat nimeni până acum. Aşa că vă întrebăm noi pe dvs., cei care trăiţi în acest oraş plin de statui urâte, înghesuite unele în altele: votaţi pro sau contra în ediţia on-line a ziarului.
Două statui ale lui Carol I în Bucureşti?
Până în 1948, în actuala Piaţă a Revoluţiei a existat o statuie a lui Carol I. Realizată în bronz de sculptorul croat Ivan Mestrovici, ea a fost inaugurată la 9 mai 1939. Statuia ecvestră a rezistat până în 1948, când a fost dărâmată de comunişti. Ministerul Culturii s-a gândit să refacă acest monument. Anul trecut, ministrul anunţa că statuia, de care se leagă o serie întreagă de legende, ar fi îngropată undeva în ţară, că nu a fost distrusă odată cu demontarea sa. Cum căutările cu detectorul de metale nu au dat nici un rezultat, cei de la minister sunt hotărâţi să achiziţioneze macheta monumentului, aflată în posesia moştenitorilor lui Mestrovici.
Tot anul trecut s-a discutat şi despre posibilitatea ca ministerului să i se trimită gratuit această machetă, urmând ca statul croat să dea banii moştenitorilor. Dar totul a rămas la nivel de discuţii şi declaraţii. Deocamdată există şi un conflict între cei patru urmaşi ai sculptorului, aşa că proiectul stagnează. La aproape un an distanţă, Primăria Municipiului Bucureşti a decis şi ea că vrea un monument al lui Carol I. Spre deosebire de proiectul ministerului, cei de la primărie au dorit ca acest monument să fie făcut de un sculptor român. În martie au demarat un proiect de realizare a acestei statui de către sculptorul Florin Codre.
Monumentul făcut de român ar urma să semene cu monumentul iniţial şi ar trebuit să fie plasat, evident, tot în Piaţa Revoluţiei. Numai că ambele foruri au o problemă care se pare că nu îi deranjează chiar atât de mult. De câţiva ani, în această piaţă există „Memorialul Renaşterii - Glorie Eternă Eroilor şi Revoluţiei Române din Decembrie 1989”, mai cunoscut sub numele de „Ţeapa lui Ghilduş” sau „Cartoful”. Statuia lui Carol ar fi urmat să fie amplasată, în ambele variante, în faţa Bibliotecii Centrale Universitare, adică peste stradă de „ţeapă”, dar numai la aproximativ 100 de metri de aceasta.
Comisia Monumentelor de For Public de la Ministerul Culturii a găsit o rezolvare şi în conflictul dintre minister şi primărie. Proiectul primăriei nu a fost iniţial avizat. Ei au revenit cu un altul şi deocamdată a fost acceptat amplasamentul, ne-a spus Virgil Niţulescu, secretarul general al ministerului. Proiectul primăriei ar trebui să fie făcut în Piaţa Victoriei, în timp ce ministerul aşteaptă să se rezolve conflictul între moştenitorii lui Mestrovici ca să îşi continue propriul proiect. De ce are nevoie Bucureştiul de două statui ale lui Carol I nu s-a întrebat nimeni până acum. Aşa că vă întrebăm noi pe dvs., cei care trăiţi în acest oraş plin de statui urâte, înghesuite unele în altele: votaţi pro sau contra în ediţia on-line a ziarului.
Două statui ale lui Carol I în Bucureşti?
Până în 1948, în actuala Piaţă a Revoluţiei a existat o statuie a lui Carol I. Realizată în bronz de sculptorul croat Ivan Mestrovici, ea a fost inaugurată la 9 mai 1939. Statuia ecvestră a rezistat până în 1948, când a fost dărâmată de comunişti. Ministerul Culturii s-a gândit să refacă acest monument. Anul trecut, ministrul anunţa că statuia, de care se leagă o serie întreagă de legende, ar fi îngropată undeva în ţară, că nu a fost distrusă odată cu demontarea sa. Cum căutările cu detectorul de metale nu au dat nici un rezultat, cei de la minister sunt hotărâţi să achiziţioneze macheta monumentului, aflată în posesia moştenitorilor lui Mestrovici.
Tot anul trecut s-a discutat şi despre posibilitatea ca ministerului să i se trimită gratuit această machetă, urmând ca statul croat să dea banii moştenitorilor. Dar totul a rămas la nivel de discuţii şi declaraţii. Deocamdată există şi un conflict între cei patru urmaşi ai sculptorului, aşa că proiectul stagnează. La aproape un an distanţă, Primăria Municipiului Bucureşti a decis şi ea că vrea un monument al lui Carol I. Spre deosebire de proiectul ministerului, cei de la primărie au dorit ca acest monument să fie făcut de un sculptor român. În martie au demarat un proiect de realizare a acestei statui de către sculptorul Florin Codre.
Monumentul făcut de român ar urma să semene cu monumentul iniţial şi ar trebuit să fie plasat, evident, tot în Piaţa Revoluţiei. Numai că ambele foruri au o problemă care se pare că nu îi deranjează chiar atât de mult. De câţiva ani, în această piaţă există „Memorialul Renaşterii - Glorie Eternă Eroilor şi Revoluţiei Române din Decembrie 1989”, mai cunoscut sub numele de „Ţeapa lui Ghilduş” sau „Cartoful”. Statuia lui Carol ar fi urmat să fie amplasată, în ambele variante, în faţa Bibliotecii Centrale Universitare, adică peste stradă de „ţeapă”, dar numai la aproximativ 100 de metri de aceasta.
Comisia Monumentelor de For Public de la Ministerul Culturii a găsit o rezolvare şi în conflictul dintre minister şi primărie. Proiectul primăriei nu a fost iniţial avizat. Ei au revenit cu un altul şi deocamdată a fost acceptat amplasamentul, ne-a spus Virgil Niţulescu, secretarul general al ministerului. Proiectul primăriei ar trebui să fie făcut în Piaţa Victoriei, în timp ce ministerul aşteaptă să se rezolve conflictul între moştenitorii lui Mestrovici ca să îşi continue propriul proiect. De ce are nevoie Bucureştiul de două statui ale lui Carol I nu s-a întrebat nimeni până acum. Aşa că vă întrebăm noi pe dvs., cei care trăiţi în acest oraş plin de statui urâte, înghesuite unele în altele: votaţi pro sau contra în ediţia on-line a ziarului.
Tribut pentru Lady Di
Indragita printesa a fost celebrata de 63.000 de spectatori pe Wembley.
Printesa Diana a fost celebrata duminica, la Londra, intr-un megaconcert care a adunat 63.000 de spectatori pe Stadionul Wembley. Timp de sase ore, aici s-a perindat o adevarata pleiada de staruri, dintre care Elton John a cantat atat in deschidere, cat si in final. Preferatii printesei, ca Duran Duran, Tom Jones, Rod Stewart, Take That, si-au impartit scena cu preferatii celor doi printi, ca P. Diddy, Lily Allen si Nelly Furtado.
Printii William si Harry au pregatit evenimentul in memoria mamei lor, care ar fi implinit 46 de ani chiar pe 1 iulie. Transmis in 140 de tari, concertul a avut 500 de milioane de spectatori in intreaga lume. Faptul ca primele 22.500 de bilete puse in vanzare in decembrie 2006 s-au epuizat in 20 de minute arata deja de ce succes urma sa se bucure concertul. Castigurile vor fi donate pentru actiunile umanitare in care si Diana se implicase.
Publicul a dansat si a plans
Artistii prezenti la eveniment s-au intrecut in cantece dedicate printesei, dar si in cele preferate de spectatori. Elton John, care cantase „Candle in the Wind” la inmormantarea printesei, a interpretat acum „Your Song” in fata unei fotografii imense cu Diana. P. Diddy i-a dedicat hitul sau „I’ll Be Missing You”, iar Duran Duran au venit cu „Rio”, unul dintre preferatele lui Lady Di. Pe Tom Jones, imbracat
intr-un costum albastru deschis, l-a acompaniat Joe Perry, chitaristul de la Aerosmith, impreuna cu care a cantat celebrul „Kiss”.
Pe langa artistii rock, pop si hip-hop, a evoluat si Baletul National din Londra, pe care Diana il patronase.
„Evenimentul ne aminteste de tot ce a iubit mama noastra in viata: muzica, dansul, actiunile caritabile, familia si prietenii”, explica Printul William, care a deschis concertul impreuna cu fratele sau, Harry. Politicieni ca Tony Blair, fostul premier britanic si Nelson Mandela, fostul presedinte sud-african, si-au prezentat omagiul prin inregistrari video.
Momentul care a reusit sa impresioneze publicul pana la lacrimi a apartinut chiar printesei. Cu cantecul „Those Were the Days (Of Our Lives)”, al lui Freddy Mercury, pe fundal, spectatorii au urmarit imagini video din copilaria Dianei, prezentate in premiera: botezul si prima ei zi de nastere.
AMINTIRI
Cea mai iubita
Printesa Diana a murit acum zece ani, pe 31 august, intr-un accident de masina la Paris. Moartea ei a socat Marea Britanie, dar si intreaga lume, unde Diana fusese iubita pentru actiunile umanitare. Nascuta pe 1 iulie 1961 la Norfolk, printesa avea 36 de ani cand a murit. In 1981 ea se casatorise cu Printul de Wales, Charles. Cuplul regal a avut doi copii, pe William si Harry. Chiar si dupa ce ea si Charles au divortat, Diana a fost privita de britanici ca membra a familiei regale.
Printesa Diana a fost celebrata duminica, la Londra, intr-un megaconcert care a adunat 63.000 de spectatori pe Stadionul Wembley. Timp de sase ore, aici s-a perindat o adevarata pleiada de staruri, dintre care Elton John a cantat atat in deschidere, cat si in final. Preferatii printesei, ca Duran Duran, Tom Jones, Rod Stewart, Take That, si-au impartit scena cu preferatii celor doi printi, ca P. Diddy, Lily Allen si Nelly Furtado.
Printii William si Harry au pregatit evenimentul in memoria mamei lor, care ar fi implinit 46 de ani chiar pe 1 iulie. Transmis in 140 de tari, concertul a avut 500 de milioane de spectatori in intreaga lume. Faptul ca primele 22.500 de bilete puse in vanzare in decembrie 2006 s-au epuizat in 20 de minute arata deja de ce succes urma sa se bucure concertul. Castigurile vor fi donate pentru actiunile umanitare in care si Diana se implicase.
Publicul a dansat si a plans
Artistii prezenti la eveniment s-au intrecut in cantece dedicate printesei, dar si in cele preferate de spectatori. Elton John, care cantase „Candle in the Wind” la inmormantarea printesei, a interpretat acum „Your Song” in fata unei fotografii imense cu Diana. P. Diddy i-a dedicat hitul sau „I’ll Be Missing You”, iar Duran Duran au venit cu „Rio”, unul dintre preferatele lui Lady Di. Pe Tom Jones, imbracat
intr-un costum albastru deschis, l-a acompaniat Joe Perry, chitaristul de la Aerosmith, impreuna cu care a cantat celebrul „Kiss”.
Pe langa artistii rock, pop si hip-hop, a evoluat si Baletul National din Londra, pe care Diana il patronase.
„Evenimentul ne aminteste de tot ce a iubit mama noastra in viata: muzica, dansul, actiunile caritabile, familia si prietenii”, explica Printul William, care a deschis concertul impreuna cu fratele sau, Harry. Politicieni ca Tony Blair, fostul premier britanic si Nelson Mandela, fostul presedinte sud-african, si-au prezentat omagiul prin inregistrari video.
Momentul care a reusit sa impresioneze publicul pana la lacrimi a apartinut chiar printesei. Cu cantecul „Those Were the Days (Of Our Lives)”, al lui Freddy Mercury, pe fundal, spectatorii au urmarit imagini video din copilaria Dianei, prezentate in premiera: botezul si prima ei zi de nastere.
AMINTIRI
Cea mai iubita
Printesa Diana a murit acum zece ani, pe 31 august, intr-un accident de masina la Paris. Moartea ei a socat Marea Britanie, dar si intreaga lume, unde Diana fusese iubita pentru actiunile umanitare. Nascuta pe 1 iulie 1961 la Norfolk, printesa avea 36 de ani cand a murit. In 1981 ea se casatorise cu Printul de Wales, Charles. Cuplul regal a avut doi copii, pe William si Harry. Chiar si dupa ce ea si Charles au divortat, Diana a fost privita de britanici ca membra a familiei regale.
Romanilor le e pofta de povesti, dar devoreaza romane-fluviu
Nesatisfacuti de proza scurta, cititorii se intorc spre naratiuni de peste 800 de pagini
.
„Cred ca romanul este pe punctul de a se prabusi. Cred ca toate acele experimente foarte indraznete si interesante in materie de roman (...) ne conduc la momentul in care vom simti ca romanul nu mai este printre noi. In schimb, povestea, naratiunea au ceva ce va supravietui intotdeauna. Nu cred ca oamenii se vor satura vreodata sa spuna sau sa asculte povestiri.“ Asa sunau previziunile lui J.L. Borges, in 1967, intr-una dintre conferintele Norton tinute la Harvard, argumentate cu patosul celui care toata viata
a ramas fidel fictiunilor scurte, pe care si le-ar fi dorit rescrise de cei care i-au urmat.
La patruzeci de ani de la pledoaria lui Borges pentru povestire, constatam ca argentinianul nu s-a inselat, dar nici dreptate n-a avut pina la capat: oamenii sint hamesiti dupa fictiuni, flaminzi dupa povesti, dar nu se multumesc cu deliciile moderate din povestiri, ci vor sa se infrupte din romane care par ca nu se mai termina. Proza scurta, pe scurt, nu satisface si, chiar daca timpul
pentru lectura se imputineaza galopant, specia cititorului contemporan se indreapta, paradoxal, spre romanul-fluviu. O dovedesc topurile vinzarilor, numarul mare de romane cel putin stufoase care se publica si la noi, si in alta parte si opiniile specialistilor: critici, editori si redactori de carte.
De ce nu se inghesuie editurile sa publice mai multa proza scurta? „Pentru ca sint prea multe romane“, raspunde Daniela Boriceanu, redactor-sef al seriei „Fictiune Contemporana Leda“, parte din Grupul Editorial Corint: „Publicul roman nu e foarte inclinat catre proza scurta. Succesele din ultima vreme au fost legate exclusiv de roman. Proza scurta nu se citeste, cum nu se citeste nici poezia“. Bogdan Alexandru Stanescu, coordonatorul Colectiei „Biblioteca Polirom“, explica reticenta cititorului din Romania la povestiri, prin nevoia acestuia de continut si consistenta care sa dureze cit mai mult: „Incepi o poveste, intri in ea si ai vrea sa tina foarte mult. Nu te satisface. Romanul e clar mai cautat si mai prizat. In legatura cu proza scurta, cititorii au inca ezitari“.
Nu de alta parere e Paul Cernat: „Cred ca oamenii au nevoie sa citeasca istorii captivante. Probabil cei mai multi dintre ei ar vrea sa nu se termine atit de repede, prin urmare prefera romanul, dar asta nu inseamna ca ar refuza un bun volum de proza scurta“. Ca diagnosticul criticului e exact o dovedeste numarul insemnat de volume de povestiri, care se vind fara probleme: Italo Calvino, Dino Buzzati, J.L. Borges, Julio Cortázar, pentru a numi citiva autori doar din portofoliul Polirom. Insa succesul acestor scriitori, in ciuda apetentei scazute a cititorilor pentru proza scurta, se datoreaza, crede Bogdan Stanescu, clasicitatii si notorietatii lor, mai degraba decit prestigiului genului: „Aici nu vorbim de proza scurta, vorbim de Cortázar si de Borges“. Cu toate astea, succes la vinzari au avut si Raymond Carver, cu volumul „Catedrala“, dar si mai recent publicatul Philip Ó Ceallaigh, culmea, cu un volum de debut: nouasprezece povestiri strinse sub titlul „Insemnari dintr-un bordel turcesc“.
Unii nuvelisti sint mai putin riscanti decit altii, insista Emil Barbulescu, coordonatorul Seriei Thriller&Mistery de la Humanitas: „Un autor care s-a impus deja, un nume mare, este un pariu lipsit de riscuri“. Vine apoi cu citeva ilustrari de caz din oferta Humanitas: „Delta lui Venus“ de Anais Nin, „Armele secrete“ de Julio Cortázar, „O companie
nelinistitoare“ de Carlos Fuentes (toate in colectia „Raftul Denisei“) sau „Bazarul bizar“ al lui Radu Paraschivescu (Colectia „Risul lumii“). Un caz special amintit de redactor este Colectia „Cartea de pe noptiera“, cu o lunga serie de nuvele publicate in volum, din care aminteste doar doua titluri publicate in 2007: „Bartleby“ de Herman Melville si „Dintr-o lume in alta“ de Adolfo Bioy Casares. Cit despre motivele care tin cititorii la distanta de povestiri, Barbulescu le pune si pe seama gusturilor: „Nu e vorba de prejudecati, ci de gusturi si de educatie. Un roman ofera cititorului mai multe satisfactii, cel putin la un nivel superficial. Povestirea e un gen dificil, pe care il apreciezi la justa lui valoare doar daca ai o minima educatie literara. La fel se intimpla si in lumea filmului: scurtmetrajele sint gustate intr-un cerc restrins“. O alta cauza ar fi, in opinia redactorului, lipsa antologiilor de proza scurta.
Un alt fel de explicatie ofera Lucian Pricop, director editorial la Editura Paralela 45: „Genurile literare, mai ales pentru ce inseamna astazi literatura, aproape ca nu mai conteaza. Romanul e construit atit de fragmentar, incit distinctia dintre proza scurta si roman nu mai conteaza“. Asa se face ca bucati de proza scurta, cu statut de microromane, au avut un succes pe care o antologie de povestiri cu greu l-ar fi tintit. E vorba de „Don Juan, (povestit de el insusi)“, de Peter Handke, „Convorbiri cu profesorul Y“, de Louis-Ferdinand Céline, si „33 de clipe de fericire“, de Ingo Schultze. Desi colectia speciala de proza scurta, functionala de ceva vreme la Paralela 45, s-a „topit“ in cea de fictiune, Lucian Pricop e optimist in ce priveste soarta povestirilor: „Sint convins ca se va ajunge la o foarte mare apetenta pentru acest gen, tocmai pentru ca timpul de lectura e din ce in ce mai putin“.
Succesul celor doua volume de povestiri scrise de Julian Barnes, „Café au lait“ si „Tristeti de lamiie“, dar si al prozelor lui John Barth, din „Ratacit in casa oglinzilor“, toate trei aparute la Nemira, demonstreaza ca, daca sint scrise ca la carte, povestirile se prind de cititori natural
. Din datele furnizate de editura reiese ca alte trei volume de proza scurta au avut o buna priza la cititori: „Furnica electrica“, un volum de povestiri SF de Philip K. Dick, si cele doua volume de „Povestiri incredibile“, antologii ingrijite de Michael Chabon. Insa cel mai mare succes semnalat de Marius Chivu e volumul „De ce iubim femeile“, de Mircea Cartarescu, „best-sellerul romanesc cel mai mare din ultimii 20 de ani. Cu toate astea, scriitorul roman nu s-a inghesuit sa scrie proza scurta (este un gen foarte, foarte greu), iar editorii inca se tem ca nu vor vinde (desi promoveaza toate prostiile)“.
„Exista sanse pentru revitalizarea prozei scurte, dar e nevoie de scriitori foarte buni si de editori curajosi si cu gust“, e de parere Marius Chivu. Ca genul nu e la indemina oricui o recunosc toti criticii. Simona Sora, de exemplu, vorbind despre putinele debuturi cu proza scurta din literatura autohtona, a remarcat ca majoritatea au trecut neobservate, atit de critici, cit si de cititori. Motivul ar fi, in opinia criticului, dificultatea ridicata a genului: nu oricine e capabil sa condenseze in citeva pagini o lume cu conflicte si problematici care sa satieze cititorul. Singurii autori ale caror povestiri sint in continuare cautate si citite sint Radu Cosasu si Adriana Bittel, doi nuvelisti care au refuzat sa se apropie de alt gen, dar si Mircea Cartarescu, cel din „Nostalgia“, si Razvan Petrescu, un prozator pentru arta caruia si Marius Chivu si-a aratat entuziasmul.
Simona Sora recunoaste, la rindul ei, suprematia romanului: „E vremea romanului, si nu a oricarui fel de roman, ci a romanului-fluviu de peste 800 de pagini. Proba sta proaspatul roman al lui Caius Dobrescu, «Teza de doctorat», dar si volumul al treilea din «Orbitor», de Mircea Cartarescu, care urmeaza sa apara. E clar ca proza scurta a intrat intr-un con de umbra“. Fara a nedreptati in nici un fel genul povestirii, Simona Sora vede suprematia romanului la ora actuala ca o revenire la armele grele ale fictiunii, iar Paul Cernat nu crede ca in viitorul apropiat raportul se va modifica semnificativ: „Nu cred ca proza scurta are sanse sa ia vreodata «fata» romanului. Cititorii prefera ospetele prozastice copioase“.
* Cartile pentru care criticii baga mina in foc
Paul Cernat recomanda povestirile lui Poe, Gogol si Cehov, proza scurta a lui Borges, nuvelele lui Buzzati, cele „Noua povestiri“ ale lui Salinger, „Povestirile crepusculare“ ale lui Michel de Ghelderode si „Muzeul negru“ de André Pieyre de Mandiargues, reeditate la Humanitas. De la noi, povestirile lui Caragiale, proza scurta semnata Mircea Nedelciu, Ioan Petru Culianu, Stefan Banulescu, Radu Cosasu - „un excelent «novelist», cum ii place in general sa se rasfete“ - si fermecatoarele proze ale Adrianei Bittel. Dintre cartile care sint acum pe piata, din genul lui preferat, Marius Chivu ar alege oricare din volumele lui Dino Buzzati , „Manuscris gasit intr-un buzunar“ de Julio Cortázar, „Bazar bizar“ de Radu Paraschivescu, „O companie nelinistitoare“ de Carlos Fuentes si „Catedrala“ de Raymond Carver. Dintre nuvelistii romani il alege pe Razvan Petrescu, „un autor de proza scurta extraordinar, un scriitor (aproape) genial, unul dintre primii cinci scriitori romani ai momentului. Din pacate, prea putin cunoscut“. Simona Sora a semnalat volumul „Antologia Granta“ de proza scurta britanica, aparut la Editura Curtea Veche.
* Proza scurta nu intra in top
Marius Chivu a amintit topul realizat de lantul britanic de librarii Waterhouse, rezultat din anul trecut, un sondaj la care au participat 5.000 dintre cumparatorii de carte. Din lista cu cele mai bune 100 de carti inclusiv traducerile, publicate in Anglia in perioada 1982-2006, 89 sint romane si nici un singur volum de proza scurta sau de poezie.
.
„Cred ca romanul este pe punctul de a se prabusi. Cred ca toate acele experimente foarte indraznete si interesante in materie de roman (...) ne conduc la momentul in care vom simti ca romanul nu mai este printre noi. In schimb, povestea, naratiunea au ceva ce va supravietui intotdeauna. Nu cred ca oamenii se vor satura vreodata sa spuna sau sa asculte povestiri.“ Asa sunau previziunile lui J.L. Borges, in 1967, intr-una dintre conferintele Norton tinute la Harvard, argumentate cu patosul celui care toata viata
a ramas fidel fictiunilor scurte, pe care si le-ar fi dorit rescrise de cei care i-au urmat.
La patruzeci de ani de la pledoaria lui Borges pentru povestire, constatam ca argentinianul nu s-a inselat, dar nici dreptate n-a avut pina la capat: oamenii sint hamesiti dupa fictiuni, flaminzi dupa povesti, dar nu se multumesc cu deliciile moderate din povestiri, ci vor sa se infrupte din romane care par ca nu se mai termina. Proza scurta, pe scurt, nu satisface si, chiar daca timpul
pentru lectura se imputineaza galopant, specia cititorului contemporan se indreapta, paradoxal, spre romanul-fluviu. O dovedesc topurile vinzarilor, numarul mare de romane cel putin stufoase care se publica si la noi, si in alta parte si opiniile specialistilor: critici, editori si redactori de carte.
De ce nu se inghesuie editurile sa publice mai multa proza scurta? „Pentru ca sint prea multe romane“, raspunde Daniela Boriceanu, redactor-sef al seriei „Fictiune Contemporana Leda“, parte din Grupul Editorial Corint: „Publicul roman nu e foarte inclinat catre proza scurta. Succesele din ultima vreme au fost legate exclusiv de roman. Proza scurta nu se citeste, cum nu se citeste nici poezia“. Bogdan Alexandru Stanescu, coordonatorul Colectiei „Biblioteca Polirom“, explica reticenta cititorului din Romania la povestiri, prin nevoia acestuia de continut si consistenta care sa dureze cit mai mult: „Incepi o poveste, intri in ea si ai vrea sa tina foarte mult. Nu te satisface. Romanul e clar mai cautat si mai prizat. In legatura cu proza scurta, cititorii au inca ezitari“.
Nu de alta parere e Paul Cernat: „Cred ca oamenii au nevoie sa citeasca istorii captivante. Probabil cei mai multi dintre ei ar vrea sa nu se termine atit de repede, prin urmare prefera romanul, dar asta nu inseamna ca ar refuza un bun volum de proza scurta“. Ca diagnosticul criticului e exact o dovedeste numarul insemnat de volume de povestiri, care se vind fara probleme: Italo Calvino, Dino Buzzati, J.L. Borges, Julio Cortázar, pentru a numi citiva autori doar din portofoliul Polirom. Insa succesul acestor scriitori, in ciuda apetentei scazute a cititorilor pentru proza scurta, se datoreaza, crede Bogdan Stanescu, clasicitatii si notorietatii lor, mai degraba decit prestigiului genului: „Aici nu vorbim de proza scurta, vorbim de Cortázar si de Borges“. Cu toate astea, succes la vinzari au avut si Raymond Carver, cu volumul „Catedrala“, dar si mai recent publicatul Philip Ó Ceallaigh, culmea, cu un volum de debut: nouasprezece povestiri strinse sub titlul „Insemnari dintr-un bordel turcesc“.
Unii nuvelisti sint mai putin riscanti decit altii, insista Emil Barbulescu, coordonatorul Seriei Thriller&Mistery de la Humanitas: „Un autor care s-a impus deja, un nume mare, este un pariu lipsit de riscuri“. Vine apoi cu citeva ilustrari de caz din oferta Humanitas: „Delta lui Venus“ de Anais Nin, „Armele secrete“ de Julio Cortázar, „O companie
nelinistitoare“ de Carlos Fuentes (toate in colectia „Raftul Denisei“) sau „Bazarul bizar“ al lui Radu Paraschivescu (Colectia „Risul lumii“). Un caz special amintit de redactor este Colectia „Cartea de pe noptiera“, cu o lunga serie de nuvele publicate in volum, din care aminteste doar doua titluri publicate in 2007: „Bartleby“ de Herman Melville si „Dintr-o lume in alta“ de Adolfo Bioy Casares. Cit despre motivele care tin cititorii la distanta de povestiri, Barbulescu le pune si pe seama gusturilor: „Nu e vorba de prejudecati, ci de gusturi si de educatie. Un roman ofera cititorului mai multe satisfactii, cel putin la un nivel superficial. Povestirea e un gen dificil, pe care il apreciezi la justa lui valoare doar daca ai o minima educatie literara. La fel se intimpla si in lumea filmului: scurtmetrajele sint gustate intr-un cerc restrins“. O alta cauza ar fi, in opinia redactorului, lipsa antologiilor de proza scurta.
Un alt fel de explicatie ofera Lucian Pricop, director editorial la Editura Paralela 45: „Genurile literare, mai ales pentru ce inseamna astazi literatura, aproape ca nu mai conteaza. Romanul e construit atit de fragmentar, incit distinctia dintre proza scurta si roman nu mai conteaza“. Asa se face ca bucati de proza scurta, cu statut de microromane, au avut un succes pe care o antologie de povestiri cu greu l-ar fi tintit. E vorba de „Don Juan, (povestit de el insusi)“, de Peter Handke, „Convorbiri cu profesorul Y“, de Louis-Ferdinand Céline, si „33 de clipe de fericire“, de Ingo Schultze. Desi colectia speciala de proza scurta, functionala de ceva vreme la Paralela 45, s-a „topit“ in cea de fictiune, Lucian Pricop e optimist in ce priveste soarta povestirilor: „Sint convins ca se va ajunge la o foarte mare apetenta pentru acest gen, tocmai pentru ca timpul de lectura e din ce in ce mai putin“.
Succesul celor doua volume de povestiri scrise de Julian Barnes, „Café au lait“ si „Tristeti de lamiie“, dar si al prozelor lui John Barth, din „Ratacit in casa oglinzilor“, toate trei aparute la Nemira, demonstreaza ca, daca sint scrise ca la carte, povestirile se prind de cititori natural
. Din datele furnizate de editura reiese ca alte trei volume de proza scurta au avut o buna priza la cititori: „Furnica electrica“, un volum de povestiri SF de Philip K. Dick, si cele doua volume de „Povestiri incredibile“, antologii ingrijite de Michael Chabon. Insa cel mai mare succes semnalat de Marius Chivu e volumul „De ce iubim femeile“, de Mircea Cartarescu, „best-sellerul romanesc cel mai mare din ultimii 20 de ani. Cu toate astea, scriitorul roman nu s-a inghesuit sa scrie proza scurta (este un gen foarte, foarte greu), iar editorii inca se tem ca nu vor vinde (desi promoveaza toate prostiile)“.
„Exista sanse pentru revitalizarea prozei scurte, dar e nevoie de scriitori foarte buni si de editori curajosi si cu gust“, e de parere Marius Chivu. Ca genul nu e la indemina oricui o recunosc toti criticii. Simona Sora, de exemplu, vorbind despre putinele debuturi cu proza scurta din literatura autohtona, a remarcat ca majoritatea au trecut neobservate, atit de critici, cit si de cititori. Motivul ar fi, in opinia criticului, dificultatea ridicata a genului: nu oricine e capabil sa condenseze in citeva pagini o lume cu conflicte si problematici care sa satieze cititorul. Singurii autori ale caror povestiri sint in continuare cautate si citite sint Radu Cosasu si Adriana Bittel, doi nuvelisti care au refuzat sa se apropie de alt gen, dar si Mircea Cartarescu, cel din „Nostalgia“, si Razvan Petrescu, un prozator pentru arta caruia si Marius Chivu si-a aratat entuziasmul.
Simona Sora recunoaste, la rindul ei, suprematia romanului: „E vremea romanului, si nu a oricarui fel de roman, ci a romanului-fluviu de peste 800 de pagini. Proba sta proaspatul roman al lui Caius Dobrescu, «Teza de doctorat», dar si volumul al treilea din «Orbitor», de Mircea Cartarescu, care urmeaza sa apara. E clar ca proza scurta a intrat intr-un con de umbra“. Fara a nedreptati in nici un fel genul povestirii, Simona Sora vede suprematia romanului la ora actuala ca o revenire la armele grele ale fictiunii, iar Paul Cernat nu crede ca in viitorul apropiat raportul se va modifica semnificativ: „Nu cred ca proza scurta are sanse sa ia vreodata «fata» romanului. Cititorii prefera ospetele prozastice copioase“.
* Cartile pentru care criticii baga mina in foc
Paul Cernat recomanda povestirile lui Poe, Gogol si Cehov, proza scurta a lui Borges, nuvelele lui Buzzati, cele „Noua povestiri“ ale lui Salinger, „Povestirile crepusculare“ ale lui Michel de Ghelderode si „Muzeul negru“ de André Pieyre de Mandiargues, reeditate la Humanitas. De la noi, povestirile lui Caragiale, proza scurta semnata Mircea Nedelciu, Ioan Petru Culianu, Stefan Banulescu, Radu Cosasu - „un excelent «novelist», cum ii place in general sa se rasfete“ - si fermecatoarele proze ale Adrianei Bittel. Dintre cartile care sint acum pe piata, din genul lui preferat, Marius Chivu ar alege oricare din volumele lui Dino Buzzati , „Manuscris gasit intr-un buzunar“ de Julio Cortázar, „Bazar bizar“ de Radu Paraschivescu, „O companie nelinistitoare“ de Carlos Fuentes si „Catedrala“ de Raymond Carver. Dintre nuvelistii romani il alege pe Razvan Petrescu, „un autor de proza scurta extraordinar, un scriitor (aproape) genial, unul dintre primii cinci scriitori romani ai momentului. Din pacate, prea putin cunoscut“. Simona Sora a semnalat volumul „Antologia Granta“ de proza scurta britanica, aparut la Editura Curtea Veche.
* Proza scurta nu intra in top
Marius Chivu a amintit topul realizat de lantul britanic de librarii Waterhouse, rezultat din anul trecut, un sondaj la care au participat 5.000 dintre cumparatorii de carte. Din lista cu cele mai bune 100 de carti inclusiv traducerile, publicate in Anglia in perioada 1982-2006, 89 sint romane si nici un singur volum de proza scurta sau de poezie.
Orasul Sinaia poate fi «vindecat» de kitsch si defrisare
Actiunea „Salvati Sinaia“, demarata de Ordinul Arhitectilor din Romania, are ca scop recuperarea vocatiei de oras cultural si turistic de interes international a orasului Sinaia. „Sinaia a suferit în ultimii 17 ani niste modificari care sunt ireversibile“, a spus Serban Sturza, presedintele Ordinului Arhitectilor din România. „Multa lume care vine sau venea la Sinaia, dupa ce o vede, hotaraste sa nu mai vina“, a apreciat el. Aceste probleme vor fi prezentate si la Sinaia, unde vor exista dezbateri chiar si cu locuitorii orasului. „Trebuie sa recuperam titlul de oras cultural si turistic de interes international al orasului Sinaia, în acord cu Carta de la Leipzig pentru orase europene durabile“, a spus Sturza, care a mai spus ca orasul are nevoie si de numirea unui arhitect sef care sa coordoneze politica urbana si interventiile din zona. „Exista o componenta culturala extrem de importanta care se pierde, (...) trebuie gasite solutiile ca Sinaia sa de dezvolte“.
Printre problemele care au fost identificate se numara demolarea sistematica si fara pretext a constructiilor care au valoare istorica si patrimoniala din Sinaia, defrisarea terenurilor sau faptul ca nu exista un plan general de urbanism. Astfel, în cadrul actiunii „Salvati Sinaia“ a fost cerut un audit privind taierea copacilor, crearea postului de arhitect sef al orasului, determinarea zonelor neconstruibile, elaborarea unui regulament de urbanism, audit asupra lucrarilor care se desfasoara în perimetrul Parcului National Bucegi si dotarea specifica a zonelor de interes public si cultural. Sinaia este una dintre cele mai vechi statiuni montane din România, fiind atestata documentar în 1695, odata cu ctitorirea Manastirii Sinaia.
Printre problemele care au fost identificate se numara demolarea sistematica si fara pretext a constructiilor care au valoare istorica si patrimoniala din Sinaia, defrisarea terenurilor sau faptul ca nu exista un plan general de urbanism. Astfel, în cadrul actiunii „Salvati Sinaia“ a fost cerut un audit privind taierea copacilor, crearea postului de arhitect sef al orasului, determinarea zonelor neconstruibile, elaborarea unui regulament de urbanism, audit asupra lucrarilor care se desfasoara în perimetrul Parcului National Bucegi si dotarea specifica a zonelor de interes public si cultural. Sinaia este una dintre cele mai vechi statiuni montane din România, fiind atestata documentar în 1695, odata cu ctitorirea Manastirii Sinaia.
Calfe si meserii, trei ani si o zi
Istoria dezvoltarii urbane a Sibiului este strans legata de aparitia si dezvoltarea breslelor. Momentul organizarii lor nu se cunoaste, dar aceasta forma de asociere le era cunoscuta colonistilor germani din zonele din care au venit. Astazi (orele 16.00, curtea Muzeului de Istorie), Parohia Evanghelica C.A. din Sibiu, Deutsche Gesellschaft e.V. Berlin si Muzeul National Brukenthal - Muzeul de Istorie/Casa Altemberger deschid expozitia "Bresle sibiene si calfe calatoare europene".
Prima atestare documentara a breslelor sibiene dateaza din anul 1367 si se refera la breasla tabacarilor, iar pe 9 noiembrie 1376 reprezentantii celor Sapte Scaune
si ai mestesugarilor au aprobat pentru breslele din Sibiu, Sebes, Sighisoara si Orastie primul statut, precizeaza muzeografele Olga Besliu si Raluca Francu. El consemna reinfiintarea breslelor, statutele "cele vechi si rele" fiind inlocuite cu altele noi, valabile "pentru toate breslele de mestesugari care sunt ori vor fi". Dezvoltarea orasului, a breslelor si a comertului au fost o constanta pentru Sibiul secolelor XIV - XVIII, perioada in care a fost cel mai important centru mestesugaresc din Transilvania. Numarul breslelor sibiene a crescut de la 19 in 1376, la 26 bresle in 1719, 34 bresle in 1724, 40 bresle in 1780. Daca la inceput activitatea breslelor a stimulat dezvoltarea mestesugurilor, dupa aproape cinci sute de ani, regulile rigide care urmareau mentinerea micii productii faceau dificila intrarea in breasla, limitau numarul calfelor si al ucenicilor au devenit o frana in evolutia economica a oraselor. Ca urmare, prin decretul din 1872 ele au fost transformate in cooperative mestesugaresti.
Traditia calfelor calatoare s-a pastrat in tari ca Germania, Austria, Elvetia, Franta, Norvegia, Suedia. Aproximativ 700 de tineri cu o pregatire profesionala (dulgheri, tamplari, zidari, pietrari, sculptori, fierari...), au ales in prezent sa porneasca la drum pentru trei ani si o zi, purtand uniforma si palaria calfelor, respectand normele impuse de fratia lor. Astfel, pentru a avea voie sa poarte uniforma de calfa, tanarul nu are voie sa fie casatorit, sa aiba copii
, alte obligatii sau datorii, trebuie sa faca fata cu cinste si onoare angajamentelor pe care si le asuma si trebuie sa respecte regulile si traditiile fratiei din care face parte. Atat prezenta lor in Sibiu inca din Evul Mediu, cat si calatoriile calfelor sibiene au contribuit de-a lungul timpului
la intarirea legaturilor cu centrele mestesugaresti europene. Din toate punctele de vedere, ei sunt o punte neconventionala, dar vie, intre Sibiu si Europa. In cadrul expozitiei sibiene, sunt prezentate cele mai importante bresle locale, o parte dintre cele peste 2000 de piese pe care Muzeul gazda le detine si care le ilustreaza organizarea (sigilii, steaguri, lazi, table si vesela, strane, firme, insemne de autoritate) si productia. Expozitia va fi completata de un program de animatie, desfasurat in curtea Muzeului de Istorie, care contine demonstratiile practice ale calfelor calatoare si discutii cu acesti tineri. Desi Sibiul a fost un mare centru mestesugaresc, aceste traditii s-au pierdut in tara noastra la inceputul secolului XX, dar au supravietuit in tarile din care provin calfele calatoare contemporane. Pentru a revigora si a sustine arta mestesugareasca traditionala, dar si pentru a colabora cu oameni experimentati in tehnicile traditionale, Parohia Evanghelica a pus la dispozitia calfelor o cladire din vecinatea bisericii, langa pasajul scarilor, care este renovata in prezent cu ajutorul acestora. Acest imobil a devenit in ultimul timp cunoscut sibienilor drept Casa Calfelor. Proiectul "Bresle sibiene si calfe calatoare" se deruleaza in programul oficial Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007.
Handel, sculptorul transilvanean din Germania
Vernisata duminica (1 iulie) in acordurile de orga ale Ursulei Philippi, expozitia "Kurtfritz Handel - Un sculptor sibian in Germania" este gazduita de ferula Bisericii Evanghelice, coorganizatoare alaturi de Asociatia Sasilor Transilvaneni din Germania.
"In traditia sculpturii peisagiste, in trecut neglijata, dar reconsiderata in secolul XX, artistul transilvanean (Krutfritz Handel - n.red.) ocupa o pozitie importanta. Notiunea vetrei natale pierdute si regasite, loc de amintire si meditatie, devine dialogul ce mobilizeaza efortul creativ al artistului. Darul observatiei precise surprinde in concentratie esentialul, insotind cu subtile intelesuri poetice, talmacirile sale
in bronz" (critic de arta G. Baumann).
Kurtfritz Handel s-a nascut, in 1941, la Ramnicu Valcea. Intre anii 1961-1967 a studiat sculptura si istoria artei la Academia Nationala de Arta Cluj Napoca. Din '67 si pana in '85 a lucrat ca profesor de arta plastica si sculptor independent in Sibiu. In aceasta perioada au avut loc numeroase expozitii individuale, dar si participari la expozitiile Uniunii Artistiilor Plastici. In Germania, unde traieste incepand cu 1985, lucreaza ca sculptor independent, director si profesor la Scoala de arta din Nürtingen, dar si ca sculptor in atelierul firmei Ernst Strassacker K.G. La Sibiu, lucrarile sale vor ramane expuse pana pe 28 iulie.
Prima atestare documentara a breslelor sibiene dateaza din anul 1367 si se refera la breasla tabacarilor, iar pe 9 noiembrie 1376 reprezentantii celor Sapte Scaune
si ai mestesugarilor au aprobat pentru breslele din Sibiu, Sebes, Sighisoara si Orastie primul statut, precizeaza muzeografele Olga Besliu si Raluca Francu. El consemna reinfiintarea breslelor, statutele "cele vechi si rele" fiind inlocuite cu altele noi, valabile "pentru toate breslele de mestesugari care sunt ori vor fi". Dezvoltarea orasului, a breslelor si a comertului au fost o constanta pentru Sibiul secolelor XIV - XVIII, perioada in care a fost cel mai important centru mestesugaresc din Transilvania. Numarul breslelor sibiene a crescut de la 19 in 1376, la 26 bresle in 1719, 34 bresle in 1724, 40 bresle in 1780. Daca la inceput activitatea breslelor a stimulat dezvoltarea mestesugurilor, dupa aproape cinci sute de ani, regulile rigide care urmareau mentinerea micii productii faceau dificila intrarea in breasla, limitau numarul calfelor si al ucenicilor au devenit o frana in evolutia economica a oraselor. Ca urmare, prin decretul din 1872 ele au fost transformate in cooperative mestesugaresti.
Traditia calfelor calatoare s-a pastrat in tari ca Germania, Austria, Elvetia, Franta, Norvegia, Suedia. Aproximativ 700 de tineri cu o pregatire profesionala (dulgheri, tamplari, zidari, pietrari, sculptori, fierari...), au ales in prezent sa porneasca la drum pentru trei ani si o zi, purtand uniforma si palaria calfelor, respectand normele impuse de fratia lor. Astfel, pentru a avea voie sa poarte uniforma de calfa, tanarul nu are voie sa fie casatorit, sa aiba copii
, alte obligatii sau datorii, trebuie sa faca fata cu cinste si onoare angajamentelor pe care si le asuma si trebuie sa respecte regulile si traditiile fratiei din care face parte. Atat prezenta lor in Sibiu inca din Evul Mediu, cat si calatoriile calfelor sibiene au contribuit de-a lungul timpului
la intarirea legaturilor cu centrele mestesugaresti europene. Din toate punctele de vedere, ei sunt o punte neconventionala, dar vie, intre Sibiu si Europa. In cadrul expozitiei sibiene, sunt prezentate cele mai importante bresle locale, o parte dintre cele peste 2000 de piese pe care Muzeul gazda le detine si care le ilustreaza organizarea (sigilii, steaguri, lazi, table si vesela, strane, firme, insemne de autoritate) si productia. Expozitia va fi completata de un program de animatie, desfasurat in curtea Muzeului de Istorie, care contine demonstratiile practice ale calfelor calatoare si discutii cu acesti tineri. Desi Sibiul a fost un mare centru mestesugaresc, aceste traditii s-au pierdut in tara noastra la inceputul secolului XX, dar au supravietuit in tarile din care provin calfele calatoare contemporane. Pentru a revigora si a sustine arta mestesugareasca traditionala, dar si pentru a colabora cu oameni experimentati in tehnicile traditionale, Parohia Evanghelica a pus la dispozitia calfelor o cladire din vecinatea bisericii, langa pasajul scarilor, care este renovata in prezent cu ajutorul acestora. Acest imobil a devenit in ultimul timp cunoscut sibienilor drept Casa Calfelor. Proiectul "Bresle sibiene si calfe calatoare" se deruleaza in programul oficial Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007.
Handel, sculptorul transilvanean din Germania
Vernisata duminica (1 iulie) in acordurile de orga ale Ursulei Philippi, expozitia "Kurtfritz Handel - Un sculptor sibian in Germania" este gazduita de ferula Bisericii Evanghelice, coorganizatoare alaturi de Asociatia Sasilor Transilvaneni din Germania.
"In traditia sculpturii peisagiste, in trecut neglijata, dar reconsiderata in secolul XX, artistul transilvanean (Krutfritz Handel - n.red.) ocupa o pozitie importanta. Notiunea vetrei natale pierdute si regasite, loc de amintire si meditatie, devine dialogul ce mobilizeaza efortul creativ al artistului. Darul observatiei precise surprinde in concentratie esentialul, insotind cu subtile intelesuri poetice, talmacirile sale
in bronz" (critic de arta G. Baumann).
Kurtfritz Handel s-a nascut, in 1941, la Ramnicu Valcea. Intre anii 1961-1967 a studiat sculptura si istoria artei la Academia Nationala de Arta Cluj Napoca. Din '67 si pana in '85 a lucrat ca profesor de arta plastica si sculptor independent in Sibiu. In aceasta perioada au avut loc numeroase expozitii individuale, dar si participari la expozitiile Uniunii Artistiilor Plastici. In Germania, unde traieste incepand cu 1985, lucreaza ca sculptor independent, director si profesor la Scoala de arta din Nürtingen, dar si ca sculptor in atelierul firmei Ernst Strassacker K.G. La Sibiu, lucrarile sale vor ramane expuse pana pe 28 iulie.
Romanii la control
Noua analize gratuite, cu dedicatie de la Nicolaescu * Cetatenii vor fi chestionati despre ce mananca, daca beau alcool, daca fac sport si daca fumeaza * Primii pe lista, nascutii in luna iulie
In cadrul Programului de evaluare a sanatatii, lansat oficial la 1 iulie, potrivit normelor de aplicare, fiecare roman are dreptul la 9 investigatii paraclinice gratuite. Insa medicul de familie decide care vor fi analizele necesare fiecaruia, in functie de varsta, sex si istoric medical. Spre exemplu, hemoleucograma completa este recomandata peste varsta de trei ani, creatinina serica persoanelor de peste 50 de ani, glicemia pentru cei de peste trei ani, colesterolul seric total este un tip de analiza recomandata persoanelor de peste 40 ani, iar HDL colesterol se recomanda, de asemenea, la peste 40 ani.
Programul se va derula efectiv odata cu prezentarea primilor pacienti la medic. Iar primele 300.000 de scrisori, emise in cadrul Programului, vor pleca astazi spre o parte dintre cei aproape doua milioane de romani nascuti in luna iulie, iar din 20 iulie vor fi expediate scrisorile pentru persoanele nascute in luna august. Cei care nu vor fi gasiti la domiciliu vor merge la posta pentru a-si ridica taloanele. Amintim ca plicurile sosite prin posta cuprind doua taloane. Pe unul dintre ele scrie "Medic" si cu acesta se merge la consultatie, la medicul de familie, in luna nasterii. Acest talon ramane la medicul de familie. Pe al doilea talon scrie "Laborator de analize" si, cu el, se merge la laboratorul sau punctul de lucru stabilit pentru a se recolta analizele recomandate. Medicul de familie va scrie si va parafa pe spatele talonului analizele recomandate.
Asadar parcursul unui cetatean in acest program va fi medic de familie - laborator pentru recoltare analize - apoi, medic de familie pentru interpertare analize si recomandari in functie de rezultate. Nu vor face acest control: persoanele care in ultimele 30 de zile au efectuat investigatiile paraclinice mentionate in program, in laboratoare care indeplinesc conditiile stabilite de reglementarile prevazute in program, bolnavii cronici cunoscuti si dispensarizati de catre medicul de familie care in ultimele 90 de zile, au efectuat investigatiile paraclinice mentionate in program, in laboratoare care indeplinesc conditiile stabilite prin ordin si copiii de la 0-3 ani, doar la recomandarea expresa a medicului.
Riscograma pe care o va intocmi medicul de familie presupune, mai intai, o discutie cu persoana care trebuie evaluata in cadrul programului. Pe langa datele personale de identificare, adresa, stare civila, nivel de instruire, medicul va incerca sa afle daca in familia respectivei persoane au existat rude de gradul unu care au decedat prin boli cardiovasculare sau daca respectivii au suferit de cancer, diabet sau fracturi osteoporotice. Un alt segment din chestionarul medicului de familie este strict pentru femei. Ele vor raspunde la intrebari privind numarul de nasteri, contraceptia, alaptarea la san, menopauza, terapia de substitutie hormonala, numar de avorturi si altele. Fiecare roman va anunta daca sufera de vreo boala cronica, afectiuni cu transmitere sexuala (femei 20 si 45 ani), daca au suferit interventii chirurgicale. Romanii vor mai fi intrebati despre stilul de viata, adica ce mananca, daca consuma alcool si cat de des, daca fac sport si daca fumeaza. Apoi va mai fi realizata o evaluare privind sanatatea mintala, sanatatea orala, sanatatea reproducerii. Doctorul va realiza si un "examen clinic obiectiv", adica va trece in riscograma date privind inaltimea, greutatea, circumferinta abdominala.
In cadrul Programului de evaluare a sanatatii, lansat oficial la 1 iulie, potrivit normelor de aplicare, fiecare roman are dreptul la 9 investigatii paraclinice gratuite. Insa medicul de familie decide care vor fi analizele necesare fiecaruia, in functie de varsta, sex si istoric medical. Spre exemplu, hemoleucograma completa este recomandata peste varsta de trei ani, creatinina serica persoanelor de peste 50 de ani, glicemia pentru cei de peste trei ani, colesterolul seric total este un tip de analiza recomandata persoanelor de peste 40 ani, iar HDL colesterol se recomanda, de asemenea, la peste 40 ani.
Programul se va derula efectiv odata cu prezentarea primilor pacienti la medic. Iar primele 300.000 de scrisori, emise in cadrul Programului, vor pleca astazi spre o parte dintre cei aproape doua milioane de romani nascuti in luna iulie, iar din 20 iulie vor fi expediate scrisorile pentru persoanele nascute in luna august. Cei care nu vor fi gasiti la domiciliu vor merge la posta pentru a-si ridica taloanele. Amintim ca plicurile sosite prin posta cuprind doua taloane. Pe unul dintre ele scrie "Medic" si cu acesta se merge la consultatie, la medicul de familie, in luna nasterii. Acest talon ramane la medicul de familie. Pe al doilea talon scrie "Laborator de analize" si, cu el, se merge la laboratorul sau punctul de lucru stabilit pentru a se recolta analizele recomandate. Medicul de familie va scrie si va parafa pe spatele talonului analizele recomandate.
Asadar parcursul unui cetatean in acest program va fi medic de familie - laborator pentru recoltare analize - apoi, medic de familie pentru interpertare analize si recomandari in functie de rezultate. Nu vor face acest control: persoanele care in ultimele 30 de zile au efectuat investigatiile paraclinice mentionate in program, in laboratoare care indeplinesc conditiile stabilite de reglementarile prevazute in program, bolnavii cronici cunoscuti si dispensarizati de catre medicul de familie care in ultimele 90 de zile, au efectuat investigatiile paraclinice mentionate in program, in laboratoare care indeplinesc conditiile stabilite prin ordin si copiii de la 0-3 ani, doar la recomandarea expresa a medicului.
Riscograma pe care o va intocmi medicul de familie presupune, mai intai, o discutie cu persoana care trebuie evaluata in cadrul programului. Pe langa datele personale de identificare, adresa, stare civila, nivel de instruire, medicul va incerca sa afle daca in familia respectivei persoane au existat rude de gradul unu care au decedat prin boli cardiovasculare sau daca respectivii au suferit de cancer, diabet sau fracturi osteoporotice. Un alt segment din chestionarul medicului de familie este strict pentru femei. Ele vor raspunde la intrebari privind numarul de nasteri, contraceptia, alaptarea la san, menopauza, terapia de substitutie hormonala, numar de avorturi si altele. Fiecare roman va anunta daca sufera de vreo boala cronica, afectiuni cu transmitere sexuala (femei 20 si 45 ani), daca au suferit interventii chirurgicale. Romanii vor mai fi intrebati despre stilul de viata, adica ce mananca, daca consuma alcool si cat de des, daca fac sport si daca fumeaza. Apoi va mai fi realizata o evaluare privind sanatatea mintala, sanatatea orala, sanatatea reproducerii. Doctorul va realiza si un "examen clinic obiectiv", adica va trece in riscograma date privind inaltimea, greutatea, circumferinta abdominala.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
