Indicele atribuit de TI arată lehamitea românilor faţă de corupţie, spune preşedintele GRECO

Menţinerea unui scor slab în indicele de percepţie al corupţiei realizat de Transparency International arată lehamitea românilor faţă de această problemă ce nu poate fi combătută fără voinţă politică, a declarat pentru NewsIn Drago Kos, preşedintele Grupului de State Împotriva Corupţiei (GRECO).

O creştere bruscă a percepţiei corupţiei, aşa cum a fost cazul în Bulgaria, potrivit ultimului index al Transparency International, nu este neapărat un lucru negativ, ci un semn că problema este conştientizată, spune Drago Kos.

Bulgaria a căzut spectaculos în indexul de percepţie privind corupţia publicat marţi de organizaţia Transparency International, cu 0,5 unităţi, fiind acum percepută ca cea mai coruptă ţară din UE şi devansând astfel România, care s-a menţinut la aproape acelaşi scor ca anul trecut - 3,8 în 2008 faţă de 3,7 în 2007 pe o scală de la 0 la 10, unde 10 este indicele pentru cea mai puţin coruptă ţară.

Referitor la România, preşedintele GRECO consideră că "toată lumea se aşteaptă ca, după tot ce s-a întâmplat anul acesta, românii să fie foarte critici, iar atitudinea lor să fie reflectată în indicele de percepţie privind corupţia. Dacă nu sunt atât de critici, atunci înseamnă că şi gradul de conştientizare a problemei este redus sau că oamenilor le e realmente lehamite", este de părere Kos.

Măsurile din ultimul an luate de Parlamentul României şi propunerea de a-l înlocui pe procurorul-şef DNA Daniel Morar sunt semne ale lipsei de voinţă politică din România, a spus Kos.

"Voinţa politică este poate cea mai importantă precondiţie pentru combaterea cu succes a corupţiei. Iar politicienii uită prea adesea acest lucru. Fiecare mişcare a politicienilor exprimă sau neagă această voinţă. Să spunem că aş fi foarte îngrijorat dacă ar trebui să mă ocup acum de PR-ul Guvernului român în domeniul luptei anticorupţie", a glumit preşedintele GRECO.

La contrargumentul că ţările occidentale au şi ele probleme cu corupţia şi nu ar trebui să-i ţină predici României despre transparenţă şi responsabilitate, replica lui Kos a fost: "Nici GRECO, nici eu nu predicăm ţărilor ce să facă. Dar ascultându-i pe reprezentanţii statelor membre GRECO, înţeleg că doresc într-adevăr să combată corupţia ca fenomen endemic şi foarte dăunător ţărilor lor. Iar a te referi la alte exemple negative nu ajută şi în niciun caz nu rezolvă problema", avertizează Kos.

În ceea ce priveşte tendinţa remarcată în mai multe state europene - precum Italia, Slovenia, dar şi România - de a demite sau înlocui procurorii anticorupţie, preşedintele GRECO a spus că este "foarte îngrijorat", acesta fiind un semnal pe care a sperat că nu îl va vedea niciodată. "Înseamnă practic că standardele de combatere a corupţiei sunt în cădere şi că unele ţări sunt caracterizate doar prin cuvinte mari, nimic mai mult. Este timpul ca UE să-şi intensifice eforturile în unele zone, altminteri vom fi într-o poziţie mai proastă decât acum câţiva ani", consideră preşedintele GRECO.

Pericolul pe care Kos îl vede în cazul închiderii acestor unităţi speciale anticorupţie este tocmai politizarea luptei împotriva corupţiei, deoarece ar reveni poliţiei şi procuraturii generale, care în mod tradiţional îşi desfăşoară activitatea "sub auspiciile guvernului".

"În plus
, nu s-ar mai ocupa nimeni de prevenirea fenomenului, iar asta ne-ar întoarce înapoi la o luptă foarte rudimentară împotriva corupţiei, situaţie pe care o credeam deja depăşită", a conchis Kos.

GRECO a fost înfiinţat în 1999 de către Consiliul Europei pentru a asigura respectarea de către statele membre a standardelor de luptă împotriva corupţiei. Pe lângă statele UE, din GRECO mai fac parte ţările din Balcani, Turcia, Ucraina, Republica Moldova, Azerbaidjan, Georgia, Rusia şi SUA.

În 2009, GRECO va adopta raportul privind incriminările şi finanţarea partidelor politice din România. Ultimul raport GRECO, adoptat în decembrie 2007, constata că România nu a implementat reguli adecvate pentru angajarea şi cariera funcţionarilor publici, nu a armonizat regulile legate de refuzul de a primi cadouri şi nici cele privind pregătirea inspectorilor fiscali în domeniul descoperirii eventualelor acte de corupţie.